CNPF pregătește reguli noi pentru pensiile private: ce trebuie să știe moldovenii

Fondurile de pensii facultative ar putea funcționa după reguli noi, mai apropiate de standardele Uniunii Europene. În ședința din 12 mai 2026, Consiliul de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat un proiect de lege care modifică actuala legislație privind fondurile de pensii facultative și l-a transmis Ministerului Finanțelor pentru promovare.

Potrivit CNPF, schimbările urmăresc atât modernizarea sistemului, cât și o protecție mai bună pentru participanții la pensiile facultative. Proiectul de lege a fost elaborat pentru a armoniza cadrul național cu legislația europeană și include prevederi inspirate din directivele UE privind pensiile ocupaționale, egalitatea de tratament și protecția drepturilor de pensie în cazul angajaților care muncesc în alte state.

Printre modificările propuse se numără introducerea unor noțiuni noi specifice sistemului de pensii facultative, precum „fond de pensii personale”, „document cu informații-cheie pentru participanți” sau „potențial participant”. De asemenea, autoritățile vor să extindă categoriile de persoane care pot avea acces la astfel de fonduri.

Proiectul mai stabilește reguli mai clare privind plata pensiilor facultative și garantează păstrarea drepturilor la pensie inclusiv pentru persoanele care își schimbă locul de muncă într-un alt stat. Totodată, sunt prevăzute măsuri pentru asigurarea egalității și nediscriminării participanților și beneficiarilor fondurilor de pensii.

CNPF propune și consolidarea supravegherii administratorilor fondurilor de pensii facultative, inclusiv prin extinderea competențelor de control și sancționare ale instituției.

Un alt obiectiv al proiectului ține de transparență și digitalizare. Autoritățile intenționează să adapteze sistemul la standardele europene de raportare și schimb de informații financiare, inclusiv prin integrarea viitoare în platformele europene de profil.

În prezent, în Republica Moldova activează un singur fond de pensii facultative – „ARAGONN”, a cărui creare a fost aprobată de CNPF la 20 februarie. Potrivit autorităților, apariția fondurilor de pensii facultative oferă o alternativă suplimentară la pensia de stat și marchează începutul unui nou sistem de economisire și investiții în țară, pe lângă actualul sistem public bazat pe solidaritatea între generații.

Directoarea societății de administrare a fondului, Elena Pui, a declarat anterior că pensiile facultative permit acumularea unor resurse proprii, care pot asigura venituri suplimentare după pensionare. Pentru a deveni participant, o persoană trebuie să semneze un contract individual cu administratorul fondului și să achite cel puțin o contribuție. Conform prospectului avizat de CNPF, contribuția minimă este de 300 de lei pe lună, însă participanții pot contribui cu sume mai mari, în funcție de posibilitățile financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pensii facultative #lege noua #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce statisticile oficiale arată că unul din trei moldoveni trăiește sub pragul sărăciei, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, susține că Republica Moldova „trăiește mai bine” și că efectele reformelor vor fi resimțite și mai puternic în următorii ani. Întrebat când vor simți cetățenii această schimbare în propriile buzunare, oficialul a răspuns că este o întrebare „filosofică”.

Osmochescu a declarat, în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, că privește situația din Republica Moldova prin prisma celor 16 ani petrecuți peste hotare și că diferențele față de perioada în care a plecat sunt evidente.

„Eu am fost 16 ani în afara țării. La drept vorbind, m-am întors într-o țară care trăiește mai bine. Acum, observând ceea ce se întâmplă în Republica Moldova în ultimii ani, o spun direct și deschis”, a afirmat ministrul.

Întrebat când vor ajunge cetățenii să trăiască mai bine, Osmochescu a admis că oamenii măsoară bunăstarea prin veniturile pe care le au la dispoziție, însă a insistat că progresul există deja.

„E o întrebare foarte bună, dar este una, cred eu, filosofică. Sigur că noi spunem că trăim mai bine atunci când o resimțim în buzunarele noastre. Nu vorbim despre cash, vorbim atunci când o resimțim în conturile noastre bancare. Eu sunt convins că viața continuă și ea deja se resimte că este mai bună”, a declarat acesta.

Ministrul a recunoscut însă că mai sunt multe probleme de rezolvat și că saltul economic pe care îl așteaptă populația nu va veni peste noapte. Potrivit lui, perioada 2027-2028 ar putea aduce rezultate mai vizibile, dacă Republica Moldova nu va fi afectată de factori externi.

„Sper că începând cu 2027-2028, să dea Domnul să nu avem conflicte care, obiectiv, ne influențează. Vom putea deveni și mai competitivi, inclusiv la capitolul vieții noastre personale și al puterii de cumpărare”, a spus Osmochescu.

Șeful de la Economie a legat perspectivele de creștere de procesul de integrare europeană, susținând că Republica Moldova încearcă să recupereze într-un timp scurt ceea ce alte state au realizat în perioade mai lungi.

„Nu avem luxul timpului pe care l-au avut alte state care au aderat la Uniunea Europeană și au beneficiat ani la rând de fonduri de preaderare. Noi ne dorim o integrare mai rapidă și o aderare mai rapidă”, a afirmat ministrul.

Acesta a mai declarat că agenda economică și cea politică nu coincid întotdeauna, însă a lăudat ritmul reformelor implementate de autorități.

„Bravo nouă, implementăm reformele mai rapid decât multe dintre alte state candidate”, a spus Osmochescu.

Potrivit Biroului Național de Statistică, rata sărăciei absolute a ajuns la 31,1% în 2025. Pragul sărăciei absolute este de 3 764 de lei pe lună pentru o persoană, iar rata sărăciei extreme constituie 15,1%. Situația este și mai dificilă în mediul rural și în sudul țării, unde aproape fiecare al doilea locuitor trăiește sub pragul sărăciei absolute.