CNPF pregătește reguli noi pentru pensiile private: ce trebuie să știe moldovenii

15 Mai 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Mai 2026, 14:08 // Actual //  Grîu Tatiana

Fondurile de pensii facultative ar putea funcționa după reguli noi, mai apropiate de standardele Uniunii Europene. În ședința din 12 mai 2026, Consiliul de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat un proiect de lege care modifică actuala legislație privind fondurile de pensii facultative și l-a transmis Ministerului Finanțelor pentru promovare.

Potrivit CNPF, schimbările urmăresc atât modernizarea sistemului, cât și o protecție mai bună pentru participanții la pensiile facultative. Proiectul de lege a fost elaborat pentru a armoniza cadrul național cu legislația europeană și include prevederi inspirate din directivele UE privind pensiile ocupaționale, egalitatea de tratament și protecția drepturilor de pensie în cazul angajaților care muncesc în alte state.

Printre modificările propuse se numără introducerea unor noțiuni noi specifice sistemului de pensii facultative, precum „fond de pensii personale”, „document cu informații-cheie pentru participanți” sau „potențial participant”. De asemenea, autoritățile vor să extindă categoriile de persoane care pot avea acces la astfel de fonduri.

Proiectul mai stabilește reguli mai clare privind plata pensiilor facultative și garantează păstrarea drepturilor la pensie inclusiv pentru persoanele care își schimbă locul de muncă într-un alt stat. Totodată, sunt prevăzute măsuri pentru asigurarea egalității și nediscriminării participanților și beneficiarilor fondurilor de pensii.

CNPF propune și consolidarea supravegherii administratorilor fondurilor de pensii facultative, inclusiv prin extinderea competențelor de control și sancționare ale instituției.

Un alt obiectiv al proiectului ține de transparență și digitalizare. Autoritățile intenționează să adapteze sistemul la standardele europene de raportare și schimb de informații financiare, inclusiv prin integrarea viitoare în platformele europene de profil.

În prezent, în Republica Moldova activează un singur fond de pensii facultative – „ARAGONN”, a cărui creare a fost aprobată de CNPF la 20 februarie. Potrivit autorităților, apariția fondurilor de pensii facultative oferă o alternativă suplimentară la pensia de stat și marchează începutul unui nou sistem de economisire și investiții în țară, pe lângă actualul sistem public bazat pe solidaritatea între generații.

Directoarea societății de administrare a fondului, Elena Pui, a declarat anterior că pensiile facultative permit acumularea unor resurse proprii, care pot asigura venituri suplimentare după pensionare. Pentru a deveni participant, o persoană trebuie să semneze un contract individual cu administratorul fondului și să achite cel puțin o contribuție. Conform prospectului avizat de CNPF, contribuția minimă este de 300 de lei pe lună, însă participanții pot contribui cu sume mai mari, în funcție de posibilitățile financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.