Coca-Cola nu va mai comercializa băutura Coca-Cola Energy în America de Nord. Care este motivul

Gigantul american Coca-Cola a anunţat vineri că va înceta să mai comercializeze băutura energizantă Coca-Cola Energy în America de Nord, un produs lansat în forţă anul trecut în contextul unei strategii care viza intrarea pe noi categorii de produse, scrie Agerpres.

În schimb, Coca-Cola Energy va continua să fie prezentă pe rafturile din alte părţi ale lumii, a precizat grupul american.

Decizia de a renunţa la băutura energizantă face parte din planurile companiei Coca-Cola de a-şi eficientiza produsele şi a se concentra pe băuturile cu vânzări rapide în condiţiile în care consumatorii preferă băuturile accidulate tradiţionale şi apa minerală odată cu ieşirea din pandemie.

„Strategia noastră este concentrată pe diminuarea pariurilor mari de-a lungul unui portofoliu restructurat…Trebuie să fim disciplinaţi cu acele inovaţii care nu generează avântul necesar pentru noi investiţii”, a declarat un purtător de cuvânt de la Coca-Cola.

Chiar dacă va înceta să mai comercializeze propria sa băutură energizantă, Coca-Cola deţine în continuare pachetul majoritar de acţiuni la firma Monster Beverage Corp, unul dintre cei mai mari producători de băuturi energizante din SUA.

Între timp, însă, rivalul PepsiCo şi-a extins prezenţa pe segmentul băuturilor energizante odată cu preluarea mărcii Rockstar Energy şi lansarea de noi versiuni de Mountain Dew destinate consumatorilor matinali. Joi, PepsiCo a demarat o campanie de promovare a noii sale băuturi Mtn Dew Rise Energy în care figurează starul NBA LeBron James, cel care timp de două decenii a fost imaginea băuturilor Coca-Cola.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.