Colbasna, butoiul fără pulbere! O parte din armament vândut la „poartă”, cu implicarea unora de la Chișinău și Kiev

Într-o postare pe Facebook fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza se întreabă vor apărea în spațiul public discuțiile despre depozitul de muniții și armament de la Colbasna, Transnistria, vor ieși în spațiul public? Au ieșit! Isterie totală din toate părțile. Mânată de mari maeștri ai fake-urilor.

„În realitate, în spațiul (ne)public această temă a fost analizată imediat după declanșarea războiului. Concluzia? Depozitul și ceea ce a mai rămas acolo trebuie să fie bine păzite și să rămână pe loc. De ce? 1. Asta e poziția fermă a conducerii Republicii Moldova. Poziție susținută de partenerii Moldovei și cunoscută de ucraineni. 2. Ucrainenii, după evaluări serioase, au ajuns la concluzia că nu merită, politic și militar”, susține fostul premier.

Ce este, de fapt, depozitul de la Cobasna?

Creat în anul 1949 (după alte date încă în 1940), depozitul este situat la marginea satului Cobasna, raionul Râbnița, și se întinde pe o suprafață de circa 150 ha, la un kilometru distanță de granița cu Ucraina. Construcțiile sunt destul de sumare, depozite construite din beton și cărămidă acoperite cu ardezie (șifer). Dar și multe locațiuni doar cu un acoperiș din ardezie. Anume în aceste locațiuni improvizate au fost stocate în grabă munițiile și echipamentele militare după retragerea armatei sovietice la sfârșitul anilor 80 din RDG, Ungaria și Cehoslovacia. În total, aproximativ 42 mii de tone. Mine (unele produse în anii 30!), obuze, rachete, echipamente militare, inclusiv, arme automate, aruncătoare de grenade, rachete…

„În anii 2001-2003, o parte din acestea, aproximativ 21 mii de tone, au fost evacuate în Federația Rusă. Între timp, ce a fost mai vandabil – pistoale automat Kalașnikov, lansatoare de grenade „Muha”, rachete aer-sol, cartușe, mine antipersonal – au fost comercializate la „poartă”, inclusiv cu implicarea unora de la Chișinău și Kiev. Anume din această cauză nimeni nu vrea să spună ce a mai rămas, într-adevăr, pe loc”, mai spune omul de afaceri.

Referindu-se la ce ar armament ar mai putea fi utilizat, Sturza susține că: „din ceea ce a mai rămas, teoretic ar mai fi putut fi utilizate doar vreo 10%, în special, obuze de tipul D-30. Și asta cu condiția verificării și „modernizării” pe loc. Lucru care necesită mult timp și este foarte scump. Această analiză a fost făcută acum un an de cei „interesați” și s-a ajuns la concluzia că nu merită nici militar și nici politic. Oricum, cei „interesați” primesc totul în condiții mult mai bune din Occident”.

Sturza exclude o potențială explozie în regiune. „Asta cu craterul de 150 de metri în caz de deflagrație, cutremur de 7 “baluri”, 10 kilotone, Hiroshima… O spun specialiștii (nu cei de la AȘM!), nu eu, este foarte puțin probabil, doar dacă cineva ar organiza o deflagrație concomitentă a tot ceea ce este acolo. Lucru foarte puțin probabil”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#colbasna #depozit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Internațional Chișinău își menține trendul de eficiență operațională, potrivit raportului publicat de Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) privind punctualitatea zborurilor pentru luna iunie 2025.

4 560 de mișcări de aeronave în total, 2 280 de aterizări, 2 280 de decolări. Conform datelor AAC, 69,8 % dintre aterizări au fost efectuate la ora programată, iar 71,1 % dintre decolări s-au încadrat în orarul stabilit.

AAC subliniază că aceste cifre reflectă eforturile operatorilor aerieni, ale administrației aeroportuare și ale autorităților de navigație pentru a oferi pasagerilor o experiență predictibilă și sigură. Punctualitatea de peste 70 % indică „o performanță solidă, dar perfectibilă”, se arată în comunicat, fiind încurajate noi măsuri de optimizare a sloturilor și de reducere a întârzierilor la sol.

Aeroportul Internațional Chișinău procesează, în medie, peste 150 de zboruri pe zi, iar menținerea unui nivel ridicat de punctualitate rămâne un obiectiv prioritar, mai ales în contextul creșterii traficului estival.