Combinatul de construcții din Chișinău SA Macon și-ar fi sistat activitatea

Combinatul de construcții din Chișinău, SA Macon, și-ar fi sistat activitatea vineri, 30 septembrie. Astfel, aproape 300 de angajați ar fi fost concediați. Anunțul a fost făcut de fostul deputat Alexandr Slusari Despre, care a menționat că această companie achita anual în bugetul public național de la 20-25 de milioane lei. În același timp, SA Macon nu a venit cu un anunț oficial în acest sens, iar la numerele de telefoane afișate pe site-ul combinatului nu a răspuns nimeni, scrie Realitatea.md.

„Concurența neloială din Transnistria până la urmă a distrus cea mai veche întreprindere din Moldova. Industria noastră din domeniul materialelor de construcție nu rezistă cu tarife la gaz de 27 ori mai mare față de companiile din stânga Nistrului! Apare întrebare logică ce au făcut autoritățile noastre pentru susținerea producătorilor autohtoni în aceasta situația. Din păcate, tradițional totul s-a rezumat la declarațiile sterile”, a scris Slusari.

Slusari aruncă cu învinuiri în adresa ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, care ar fi promis companiei Macon ajutor. Mai mult, Slusari a mai declarat că ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, nu ar fi reacționat la apelurile și scrisorile ce parveneau de la compania Macon, inclusiv la cele venite de la alte companii importante din stat.

„A bâlbâit ceva despre necesitatea modernizării întreprinderii, a dat vina pe Consiliul Concurenței și a spus că oricum nu rămânem fără cărămidă. Adică, a reacționat în stilul lui de ONG-ist. Dacă ceva, totul vom importa, și trebuie să vă adaptați cu scumpiri”, a mai declarat fostul deputat.

Amintim că în august ministrul Economiei a comentat în cadrul emisiunii Rezoomat cu Ileana Pîrgaru informațiile din spațiul public potrivit cărora producătorul de materiale de construcții Macon și-ar putea sista activitatea.

Atunci compania spune că nu poate face față concurenței neloiale cu uzina de la Rîbnița, care achită un preț mult mai mic la gaz și energia electrică.

„În privința întreprinderii Macon cunosc încă din anii 2000 că aveau o eficiență redusă a echipamentelor sovietice. Mai mult decât atât, acum există interes de a face investiții în producerea cărămizilor în Republica Moldova. În cazul Macon trebuie și Consiliul Concurenței să-și facă lucrul, pentru că reprezentanții companiei invocă discrepanțe la condițiile de competitivitate. Este un subiect complicat pentru că astfel de regimuri variate nu prea există în lume. Căutăm soluții în privința lor”, a mai spus Sergiu Gaibu.

Combinatul de materiale de construcții S.A „Macon” sau uzina de cărămidă din Chișinău este una dintre cele mai vechi întreprinderi din Republica Moldova, care activează neîntrerupt de 122 de ani.

#combinat #SA Macon #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.