Combinatul de construcții din Chișinău SA Macon și-ar fi sistat activitatea

Combinatul de construcții din Chișinău, SA Macon, și-ar fi sistat activitatea vineri, 30 septembrie. Astfel, aproape 300 de angajați ar fi fost concediați. Anunțul a fost făcut de fostul deputat Alexandr Slusari Despre, care a menționat că această companie achita anual în bugetul public național de la 20-25 de milioane lei. În același timp, SA Macon nu a venit cu un anunț oficial în acest sens, iar la numerele de telefoane afișate pe site-ul combinatului nu a răspuns nimeni, scrie Realitatea.md.

„Concurența neloială din Transnistria până la urmă a distrus cea mai veche întreprindere din Moldova. Industria noastră din domeniul materialelor de construcție nu rezistă cu tarife la gaz de 27 ori mai mare față de companiile din stânga Nistrului! Apare întrebare logică ce au făcut autoritățile noastre pentru susținerea producătorilor autohtoni în aceasta situația. Din păcate, tradițional totul s-a rezumat la declarațiile sterile”, a scris Slusari.

Slusari aruncă cu învinuiri în adresa ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, care ar fi promis companiei Macon ajutor. Mai mult, Slusari a mai declarat că ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, nu ar fi reacționat la apelurile și scrisorile ce parveneau de la compania Macon, inclusiv la cele venite de la alte companii importante din stat.

„A bâlbâit ceva despre necesitatea modernizării întreprinderii, a dat vina pe Consiliul Concurenței și a spus că oricum nu rămânem fără cărămidă. Adică, a reacționat în stilul lui de ONG-ist. Dacă ceva, totul vom importa, și trebuie să vă adaptați cu scumpiri”, a mai declarat fostul deputat.

Amintim că în august ministrul Economiei a comentat în cadrul emisiunii Rezoomat cu Ileana Pîrgaru informațiile din spațiul public potrivit cărora producătorul de materiale de construcții Macon și-ar putea sista activitatea.

Atunci compania spune că nu poate face față concurenței neloiale cu uzina de la Rîbnița, care achită un preț mult mai mic la gaz și energia electrică.

„În privința întreprinderii Macon cunosc încă din anii 2000 că aveau o eficiență redusă a echipamentelor sovietice. Mai mult decât atât, acum există interes de a face investiții în producerea cărămizilor în Republica Moldova. În cazul Macon trebuie și Consiliul Concurenței să-și facă lucrul, pentru că reprezentanții companiei invocă discrepanțe la condițiile de competitivitate. Este un subiect complicat pentru că astfel de regimuri variate nu prea există în lume. Căutăm soluții în privința lor”, a mai spus Sergiu Gaibu.

Combinatul de materiale de construcții S.A „Macon” sau uzina de cărămidă din Chișinău este una dintre cele mai vechi întreprinderi din Republica Moldova, care activează neîntrerupt de 122 de ani.

#combinat #SA Macon #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.