Comisia de la Veneţia se arată extrem de îngrijorată de actuala criză constituţională din Republica Moldova

Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, s-a declarat „extrem de îngrijorat” față de situația din țara noastră, unde parlamentul a votat declaraţia socialiştilor privind uzurparea puterii de către Curtea Constituţională.

„Sunt extrem de alarmat de situaţia actuală din Republica Moldova”, a afirmat Gianni Buquicchio.

„Fac apel la toate instituţiile statului să dea dovadă de reţinere, să se angajeze în dialog şi să dezamorseze această situaţie îngrijorătoare pentru a garanta funcţionarea Constituţiei Republicii Moldova, pe care o merită poporul moldovean, mai ales atunci când se confruntă cu actuala criză sanitară şi economică”, a adăugat preşedintele Comisiei de la Veneţia.

Comisia de la Veneţia a subliniat în repetate rânduri că „a ignora o decizie a Curţii Constituţionale înseamnă a ignora Constituţia şi puterea constituantă, care a atribuit Curţii Constituţionale competenţa de a asigura supremaţia Constituţiei. Parlamentul şi executivul trebuie să respecte rolul Curţii Constituţionale în calitate de gardian al Constituţiei, chiar dacă nu sunt mulţumiţi de o decizie sau consideră că Curtea a comis o greşeală”.

De asemenea, Gianni Buquicchio a adăugat că în Constituţia Republicii Moldova nu este prevăzut votul de neîncredere pentru judecătorii Curţii Constituţionale, aşa cum s-a spus deja în legătură cu o anterioară tentativă nereuşită a Parlamentul Moldovei de a introduce posibilitatea revocării judecătorilor constituţionali pentru lipsă de încredere din partea Parlamentului.

„O decizie a Curţii Constituţionale care nu satisface puterile legislativă sau executivă nu constituie un abuz de putere sau o decizie arbitrară. Faptul de a vota în favoarea unei decizii nepopulare a Curţii nu constituie o încălcare a jurământului depus de judecătorii constituţionali. Acest jurământ nu a fost depus în beneficiul majorităţii politice a momentului. Este un jurământ de susţinere a Constituţiei, chiar dacă înseamnă dezamăgirea majorităţii respective”, a scris Comisia.

Potrivit Comisiei, în Republica Moldova se intalează o nouă criză constituțională și politică.

#criza politica #incalcare #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.