Comisia de la Veneţia se arată extrem de îngrijorată de actuala criză constituţională din Republica Moldova

Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, s-a declarat „extrem de îngrijorat” față de situația din țara noastră, unde parlamentul a votat declaraţia socialiştilor privind uzurparea puterii de către Curtea Constituţională.

„Sunt extrem de alarmat de situaţia actuală din Republica Moldova”, a afirmat Gianni Buquicchio.

„Fac apel la toate instituţiile statului să dea dovadă de reţinere, să se angajeze în dialog şi să dezamorseze această situaţie îngrijorătoare pentru a garanta funcţionarea Constituţiei Republicii Moldova, pe care o merită poporul moldovean, mai ales atunci când se confruntă cu actuala criză sanitară şi economică”, a adăugat preşedintele Comisiei de la Veneţia.

Comisia de la Veneţia a subliniat în repetate rânduri că „a ignora o decizie a Curţii Constituţionale înseamnă a ignora Constituţia şi puterea constituantă, care a atribuit Curţii Constituţionale competenţa de a asigura supremaţia Constituţiei. Parlamentul şi executivul trebuie să respecte rolul Curţii Constituţionale în calitate de gardian al Constituţiei, chiar dacă nu sunt mulţumiţi de o decizie sau consideră că Curtea a comis o greşeală”.

De asemenea, Gianni Buquicchio a adăugat că în Constituţia Republicii Moldova nu este prevăzut votul de neîncredere pentru judecătorii Curţii Constituţionale, aşa cum s-a spus deja în legătură cu o anterioară tentativă nereuşită a Parlamentul Moldovei de a introduce posibilitatea revocării judecătorilor constituţionali pentru lipsă de încredere din partea Parlamentului.

„O decizie a Curţii Constituţionale care nu satisface puterile legislativă sau executivă nu constituie un abuz de putere sau o decizie arbitrară. Faptul de a vota în favoarea unei decizii nepopulare a Curţii nu constituie o încălcare a jurământului depus de judecătorii constituţionali. Acest jurământ nu a fost depus în beneficiul majorităţii politice a momentului. Este un jurământ de susţinere a Constituţiei, chiar dacă înseamnă dezamăgirea majorităţii respective”, a scris Comisia.

Potrivit Comisiei, în Republica Moldova se intalează o nouă criză constituțională și politică.

#criza politica #incalcare #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.