Comisia Europeană a propus ca refugiaţii ucraineni să îşi poată converti hrivnele în euro

Comisia Europeană a propus vineri ca refugiaţii ucraineni să îşi poată converti hrivnele în euro, până la un plafon maxim de 300 de euro pentru fiecare persoană, în cadrul măsurilor de asistenţă umanitară destinate milioanelor de refugiaţi ucraineni care au fugit din calea războiului, transmite Reuters.

Propunerea Executivului comunitar, care a luat forma unei recomandări către guvernele statelor membre şi care va avea nevoie de sprijinul guvernelor, va permite fiecărui refugiat ucrainean care a fugit în Uniunea Europeană să schimbe, fără comison, suma de 10.000 de hrivne. Pe baza cursului oficial de schimb afişat de Banca Naţională a Ucrainei, care va fi cel utilizat la schimbul valutar, asta ar însemna că fiecare refugiat ar urma să primească 307,91 de euro pentru cele 10.000 de hrivne.

De la debutul invaziei ruseşti în Ucraina, peste 3,8 milioane de ucraineni au trecut graniţa în ţările Uniunii Europene. Blocul comunitar le-a acordat deja statutul de „protecţie temporară”, ceea ce înseamnă că au dreptul să muncească, să beneficieze de asistenţă medicală şi să îşi trimită copiii la şcoală.

Comisia Europeană a precizat că recomandarea sa este destinată să asigure o abordare coordonată în toate statele membre UE adăugând că este necesară pentru că Banca Naţională a Ucrainei a fost nevoită să-şi suspende schimburile valutare pentru a-şi proteja rezervele valutare limitate. Aceasta înseamnă că instituţiile de credit din UE nu erau dispuse se efectueze schimbarea hrivnelor din cauza convertibilităţii limitate a bancnotelor ucrainene şi a expunerii la un risc ridicat al cursului de schimb.

Cea mai mare parte a refugiaţilor ucraineni s-au îndreptat spre Polonia, care susţine că până acum a primit 2,3 milioane de refugiaţi. Alte state membre UE precum România, Slovacia şi Ungaria au primit şi ele un număr important de refugiaţi. Din toate cele patru state doar Slovacia este membră a zonei euro.

#hrivna #refugiati #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.