Comisia Pre-vetting este un bau-bau pentru prodecanul facultății de drept de la ULIM. S-a retras din cursa pentru CSM

Comisia Pre-Vetting anunță deciziile în privința a trei candidați de pe lista înaintată de Parlament la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), scrie realitatea.md.

Într-un comunicat de presă, responsabilii anunță că unul dintre candidați s-a restras din concurs. Este vorba de Feodor Bria, lector la ULIM.

„Candidatul Feodor Bria, lector la Universitatea Liberă Internațională, s-a retras din concurs, nepromovând astfel evaluarea”, anunță Comisia Pre-Vetting.

Bria este în prezent lector universitar al Catedrei de „Drept Privat”, Facultatea Drept ULIM și doctorand la ULIM, specializarea „Drept Internațional și european public”. Pe lângă experiența de predare, în CV-ul acestuia mai găsim și funcția de director a Colegiului ULIM, funcția de membru în Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor în cadrul CSM (din octombrie 2018 până în prezent) și funcția de prodecan al Facultății de Drept din cadrul ULIM.

Bria, de-a lungul anilor a participat sau a fost coordonator în mai multe proiecte girate de Universitatea ULIM, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării sau de Asociații Obștești. Feodor Bria vorbește la nivel experimentat limbile engleză și rusă, la „nivel elementar” limba franceză, iar limba maternă este româna.

Alți doi candidați nu au depus în termen declarația de avere și interese personale, iar prin urmare la fel nu au promovat concursul.

„Potrivit Comisiei, candidații din rândul non-judecătorilor Evgheni Florea, profesor universitar la Universitatea de Stat din Comrat, și Ilie Mămăligă, avocat, nu au depus în termen declarația de avere și interese personale cu datele actualizate pentru ultimii 5 ani (Declarația pentru 5 ani) și/sau anexele solicitate, fapt ce a dus la nepromovarea evaluării de către aceștia. Conform procedurii legale, deciziile Comisiei au fost transmise candidaților și instituției responsabile de organizarea alegerilor sau a concursului, în acest caz Parlamentul. Deciziile sunt cu drept de apel și pot fi contestate de către candidați la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile din data recepționării. Totodată, cei trei candidați non-judecători au la dispoziție 48 de ore ca să anunțe Comisia dacă acceptă sau se opun publicării deciziilor motivate”, se arată în comunicat.

Amintim că, 12 candidați non-judecători, aleși în baza unui concurs public, au fost propuși de Parlament pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de membru în CSM. Aceștia sunt supuși evaluării integrității financiare și etice de către Comisia Pre-Vetting.

Precizăm că dintre candidații non-judecători care vor promova evaluarea Comisiei Pre-Vetting, Parlamentul va numi, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși, șase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, noua componență a CSM va fi formată din 6 judecători, aleși prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, și 6 non-judecători, numiți de Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bria #pre-vetting #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră