Comisia Pre-vetting este un bau-bau pentru prodecanul facultății de drept de la ULIM. S-a retras din cursa pentru CSM

Comisia Pre-Vetting anunță deciziile în privința a trei candidați de pe lista înaintată de Parlament la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), scrie realitatea.md.

Într-un comunicat de presă, responsabilii anunță că unul dintre candidați s-a restras din concurs. Este vorba de Feodor Bria, lector la ULIM.

„Candidatul Feodor Bria, lector la Universitatea Liberă Internațională, s-a retras din concurs, nepromovând astfel evaluarea”, anunță Comisia Pre-Vetting.

Bria este în prezent lector universitar al Catedrei de „Drept Privat”, Facultatea Drept ULIM și doctorand la ULIM, specializarea „Drept Internațional și european public”. Pe lângă experiența de predare, în CV-ul acestuia mai găsim și funcția de director a Colegiului ULIM, funcția de membru în Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor în cadrul CSM (din octombrie 2018 până în prezent) și funcția de prodecan al Facultății de Drept din cadrul ULIM.

Bria, de-a lungul anilor a participat sau a fost coordonator în mai multe proiecte girate de Universitatea ULIM, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării sau de Asociații Obștești. Feodor Bria vorbește la nivel experimentat limbile engleză și rusă, la „nivel elementar” limba franceză, iar limba maternă este româna.

Alți doi candidați nu au depus în termen declarația de avere și interese personale, iar prin urmare la fel nu au promovat concursul.

„Potrivit Comisiei, candidații din rândul non-judecătorilor Evgheni Florea, profesor universitar la Universitatea de Stat din Comrat, și Ilie Mămăligă, avocat, nu au depus în termen declarația de avere și interese personale cu datele actualizate pentru ultimii 5 ani (Declarația pentru 5 ani) și/sau anexele solicitate, fapt ce a dus la nepromovarea evaluării de către aceștia. Conform procedurii legale, deciziile Comisiei au fost transmise candidaților și instituției responsabile de organizarea alegerilor sau a concursului, în acest caz Parlamentul. Deciziile sunt cu drept de apel și pot fi contestate de către candidați la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile din data recepționării. Totodată, cei trei candidați non-judecători au la dispoziție 48 de ore ca să anunțe Comisia dacă acceptă sau se opun publicării deciziilor motivate”, se arată în comunicat.

Amintim că, 12 candidați non-judecători, aleși în baza unui concurs public, au fost propuși de Parlament pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de membru în CSM. Aceștia sunt supuși evaluării integrității financiare și etice de către Comisia Pre-Vetting.

Precizăm că dintre candidații non-judecători care vor promova evaluarea Comisiei Pre-Vetting, Parlamentul va numi, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși, șase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, noua componență a CSM va fi formată din 6 judecători, aleși prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, și 6 non-judecători, numiți de Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bria #pre-vetting #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.