Comisioanele – „cașcavalul” bancherilor. Armașu: Guvernanța și serviciile de calitate costă mulți bani

Comisioanele sunt sursa de venit a băncilor. Este costul serviciilor prestate de instituțiile financiare, iar BNM nu poate plafona sau impune anumite costuri, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Când vorbim de comisioanele mari e un termen relativ. Comparativ cu România nu cred că în Republica Moldova sunt mai mari. Cifrele vor vorbi în favoarea băncilor locale”, a spus Armașu.

Potrivit guvernatorului, comisioanele sunt sursa de venit a băncilor, sunt costul serviciilor pe care le prestează.

Noi vrem băncile să presteze servicii calitative, să aibă o guvernanță sănătoasă și să fie gestionate eficient. Asta costă bani și costă mult. Nu putem spune că băncile abuzează, în condițiile în care piața este competitivă. Avem 11 bănci și patru bănci sistemice cu o cotă de piață semnificativă ce ne asigură un mediu competitiv. Băncile își ajustează comisioanele inclusiv reieșind din competiția pe piață”, a precizat Armașu.

Costul serviciilor prestate de bănci nu poate fi stabilit de BNM, în condițiile concurenței libere pe piață.

Să mergem să le restricționăm să le impunem anumite prețuri, nu este corect din punct de vedere economic și chiar constituțional. Este prețul serviciilor unor agenți economici. Așa cum nimeni nu poate să meargă să stabilească prețurile la pâine, așa e și cu băncile. Prețurile se formează în funcție de concurența liberă”, a punctat Armașu.

Comisioanele 80% din totalul câștigurilor

Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale a Moldovei profitul celor 11 bănci comerciale a însumat 244,7 mil. de lei în prima lună a anului 2022. Comisioanele au avut o pondere de 80% din totalul încasărilor. Veniturile din dobânzi s-au cifrat la 570 mil. de lei. Diferențele de curs au adus băncilor câștiguri de 90,5 mil. de lei.

Patru bănci sistemice care dețin 80% din totalul pieței au încasat și cele mai mari câștiguri. Pe prima poziție s-a situat Moldindconbank – 74,4 mil. de lei urmată de Victoriabank – 60,3 mil.de lei, maib – 47 mil. de lei și OTP Bank – 28 mil. de lei.

#comisioane #preturi #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.