Comisioanele – „cașcavalul” bancherilor. Armașu: Guvernanța și serviciile de calitate costă mulți bani

Comisioanele sunt sursa de venit a băncilor. Este costul serviciilor prestate de instituțiile financiare, iar BNM nu poate plafona sau impune anumite costuri, susține guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Când vorbim de comisioanele mari e un termen relativ. Comparativ cu România nu cred că în Republica Moldova sunt mai mari. Cifrele vor vorbi în favoarea băncilor locale”, a spus Armașu.

Potrivit guvernatorului, comisioanele sunt sursa de venit a băncilor, sunt costul serviciilor pe care le prestează.

Noi vrem băncile să presteze servicii calitative, să aibă o guvernanță sănătoasă și să fie gestionate eficient. Asta costă bani și costă mult. Nu putem spune că băncile abuzează, în condițiile în care piața este competitivă. Avem 11 bănci și patru bănci sistemice cu o cotă de piață semnificativă ce ne asigură un mediu competitiv. Băncile își ajustează comisioanele inclusiv reieșind din competiția pe piață”, a precizat Armașu.

Costul serviciilor prestate de bănci nu poate fi stabilit de BNM, în condițiile concurenței libere pe piață.

Să mergem să le restricționăm să le impunem anumite prețuri, nu este corect din punct de vedere economic și chiar constituțional. Este prețul serviciilor unor agenți economici. Așa cum nimeni nu poate să meargă să stabilească prețurile la pâine, așa e și cu băncile. Prețurile se formează în funcție de concurența liberă”, a punctat Armașu.

Comisioanele 80% din totalul câștigurilor

Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale a Moldovei profitul celor 11 bănci comerciale a însumat 244,7 mil. de lei în prima lună a anului 2022. Comisioanele au avut o pondere de 80% din totalul încasărilor. Veniturile din dobânzi s-au cifrat la 570 mil. de lei. Diferențele de curs au adus băncilor câștiguri de 90,5 mil. de lei.

Patru bănci sistemice care dețin 80% din totalul pieței au încasat și cele mai mari câștiguri. Pe prima poziție s-a situat Moldindconbank – 74,4 mil. de lei urmată de Victoriabank – 60,3 mil.de lei, maib – 47 mil. de lei și OTP Bank – 28 mil. de lei.

#comisioane #preturi #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.