Compania penalului Șor, fosta concesionară a Aeroportului Chișinău, a virat în bugetul țării 7,3 milioane de lei

Avia Invest, fosta concesionară a Aeroportului Chișinău, controlată de Ilan Șor, a virat în bugetul de stat sub formă de redevențe – 7,3 milioane de lei în șase luni ale anului 2023, potrivit datelor Agenției Proprietății Publice.

„A fost finalizat transferul activelor Aeroportului Chișinău în proprietatea statului, ca urmare a rezilierii contractului de concesiune a activelor gestionate de aeroport și a amplasamentului aferent, semnat în 2013”, anunță APP în raportul său.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău. Iar în martie 2023 statul a intrat în posesia activelor aeroportului.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

Ilan Șor a fost condamnat, în aprilie curent, de Curtea de Apel la 15 ani de închisoare în dosarul devalizării băncilor.

Condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare în prima instanță, în 2017, pentru rolul său în devalizarea băncilor, fostul șef al Băncii de Economii spune că este nevinovat. În ciuda condamnării, Șor fost ales deputat, în 2019, dar a fugit din R. Moldova, după alungarea de la putere a aliatului său democrat Vlad Plahotniuc în același an. A fost reales deputat în 2021, după o campanie de la distanță, exclusiv online. În prezent, acesta s-ar afla în Israel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesiune #Aeroport #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.