Compensații mai mari pentru căldură! Guvernul crește suma ajutorului

Guvernul a adoptat, în cadrul ședinței de astăzi, ajustărea indicatorilor pentru calculul compensațiilor la energie, în special pentru consumatorii de gaze naturale, pentru perioada decembrie 2024 – martie 2025. Măsurile au fost adoptate pentru a atenua impactul creșterii tarifelor la gazele naturale, ce va intra în vigoare la 1 decembrie 2024.

Astfel, valoarea minimă a compensației va crește de la 300 de lei la 500 de lei pentru toate tipurile de energie. În același timp, compensațiile pentru gazele naturale vor ajunge la un maxim de 1000 de lei, față de 800 de lei anterior, în timp ce pentru energia termică, electricitate și combustibil solid, valoarea maximă va rămâne neschimbată, la 800 de lei.

„Compensația medie va crește de la 524 de lei în luna noiembrie la 715 lei în luna decembrie. Aceste măsuri vor asigura un tarif final care nu va depăși cel de anul trecut”, a declarat Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Modificările includ și un sprijin suplimentar pentru familiile cu persoane cu dizabilități severe, care vor beneficia de compensări fără a mai trece prin testul de non-vulnerabilitate. Aceasta măsură vizează sprijinirea gospodăriilor vulnerabile pe perioada rece a anului.

Compensațiile vor fi distribuite între ianuarie și aprilie 2025, iar valoarea exactă a compensației pentru luna decembrie va fi disponibilă pentru beneficiari începând cu 10 ianuarie, în cadrul cabinetului personal. În luna decembrie 2024, costul total al implementării măsurii va fi de aproximativ 500 milioane lei, acoperind circa 670.000 de gospodării.

În luna noiembrie, peste 703.000 de gospodării s-au înregistrat în sistemul compensatii.gov.md, iar în luna decembrie au fost depuse mai mult de 33.000 de noi cereri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#compensatii #căldură #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.