Concedieri în masă la CFM, mii de oameni ar putea fi dați afară

29 Iun. 2024, 09:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2024, 09:22 // Actual //  bani.md

Calea Ferată din Moldova (CFM) traversează o perioadă critică, iar concedierile în masă ar putea deveni inevitabile. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a confirmat această posibilitate într-un interviu recent, subliniind necesitatea unei reforme profunde și investiții semnificative pentru salvarea companiei.

„Atunci când a devenit critic, prioritatea noastră a fost să asigurăm plata salariilor. Am alocat 70 de milioane de lei pentru salariile angajaților pentru lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, iar acum se plătesc salariile pentru luna martie,” a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, în cadrul emisiunii „Realitatea te Privește” de la Rlive TV. Ministrul a insistat că reforma CFM trebuie să fie mult mai amplă decât simpla gestionare a situației curente.

Spînu a identificat două direcții principale pentru redresarea CFM: investițiile în infrastructură și optimizarea operațiunilor interne. Guvernul a alocat peste 250 de milioane de euro, bani europeni, pentru proiecte majore, precum reabilitarea liniei de la Tighina-Bender-Giurgiulești și de la Ocnița până la Căinari.

„În același timp, compania trebuie să devină profitabilă. Dacă cifrele arată că calea ferată poate funcționa cu 100 de oameni, dar în prezent sunt 200, trebuie să ne întrebăm de ce. Fiecare cost trebuie analizat: este nevoie de 10 contabili sau doar de 8? Este nevoie de 600 de oameni în pază sau putem digitaliza și reduce numărul la 300?” a explicat Spînu.

Ministrul a menționat că statul nu poate continua să susțină pierderile companiei în detrimentul altor proiecte vitale, cum ar fi drumurile, școlile și spitalele. „Statul trebuie să investească în infrastructură pentru a îmbunătăți viteza trenurilor, dar operarea zilnică trebuie să fie gestionată eficient de companie,” a adăugat el.

Spînu a exclus posibilitatea falimentului CFM, datorită importanței sale strategice, și a subliniat că în prezent nu există creșteri ale datoriilor salariale. „Angajații primesc salariile la timp și ne concentrăm pe achitarea restanțelor.”

Pentru a crește veniturile, CFM se bazează pe diverse surse, inclusiv vânzarea echipamentului vechi și a fierului uzat, dar principalul obiectiv este creșterea transportului de marfă. „Avem un an agricol bun și ne așteptăm ca în a doua jumătate a anului să crească transportul de cereale și produse agricole. Acest lucru va contribui la creșterea veniturilor,” a explicat Spînu.

Ministrul a reiterat necesitatea unei colaborări strânse între guvern și companie pentru a asigura redresarea CFM. „Acest efort trebuie să fie unul comun pentru a transforma compania într-o entitate eficientă și profitabilă,” a conchis Andrei Spînu în cadrul emisiunii „Realitatea te Privește” de la Rlive TV.

În prezent, numărul angajaților de la CFM este de 6000. Salariile acestora au foat majorate cu 89% de la 1 iulie 2023, iar salariul mediu a ajuns la 7654 de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Feb. 2026, 19:36
 // Categoria: Slider // Autor:  Semionov Arina
16 Feb. 2026, 19:36 // Slider //  Semionov Arina

Agenția Invest Moldova, împreună cu Asociația Investitorilor Străini, a prezentat Studiul 4.0: Impactul Investițiilor Străine Directe asupra Economiei Republicii Moldova, care arată cum capitalul străin contribuie la competitivitatea și integrarea europeană a țării. Potrivit raportului, în 2024, Republica Moldova a atras un flux net de investiții străine de 458,4 milioane USD, menținând un stoc total de 5,471 miliarde USD, semn al încrederii investitorilor în piața locală.

Studiul evidențiază că firmele cu capital străin, deși reprezintă doar 5,7% din totalul întreprinderilor, generează 13,7% din locurile de muncă și 23,2% din cifra de afaceri națională, iar productivitatea acestora este cu aproximativ 74% mai mare decât în firmele locale. În același timp, salariul mediu lunar oferit de aceste companii este cu aproape 93% mai mare decât media în sectorul privat autohton.

Uniunea Europeană continuă să fie principalul partener al Moldovei, 86% din capitalul străin fiind de proveniență europeană, ceea ce confirmă direcția strategică a țării către integrarea în lanțurile valorice ale UE. Autorii studiului subliniază că este nevoie de un cadru coerent de politici publice, care să sporească predictibilitatea mediului de afaceri, să dezvolte infrastructura și să sprijine proiectele cu valoare adăugată ridicată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

„Investițiile străine directe rămân un pilon esențial pentru creșterea competitivității și consolidarea poziției Republicii Moldova pe piața europeană”, arată raportul.