Concurent vertiginos pentru Louis Vuitton! Conglomeratul de lux Richemont achiziționează casa belgiană Delvaux

Conglomeratul elvețian de lux Richemont va continua să-și extindă imperiul de marochinărie prin achiziționarea casei belgiene de marochinărie de lux, Delvaux.

The Belgian Maison a fost deținută anterior de frații miliardari din Hong Kong, Victor și William Fung, în parteneriat cu compania de investiții de stat din Singapore Temasek.

Delvaux, cunoscută de cunoscătorii de modă drept cea mai veche casă de marochinărie de lux din lume, este o adevărată bijuterie. Potrivit unui comunicat de presă Richemont:

„Delvaux a fost primul care a depus un brevet oficial pentru o geantă de mână din piele și poate fi numit astfel inventatorul geantei moderne de lux”.

Richemont crede că prin această achiziție, Delvaux va fi mai bine poziționată pentru următoarea sa etapă de dezvoltare.

The Jing Take: Această achiziție este câștigătoare și credem că ambele părți au intrat în ea intenționând să construiască un parteneriat de lungă durată.

Prin extinderea portofoliului său de articole din piele, Richemont a făcut o mișcare strategică care va acorda conglomeratului elvețian puterea de a concura mai ușor cu LVMH. Având în vedere că imperiul lui Bernard Arnault are o poziție mai dominantă în articole și accesorii din piele de înaltă calitate, mișcarea lui Richemont arată că este serioasă consolidarea afacerilor.

Această achiziție urmează unui joint-venture cu Alibaba pentru a investi 1,1 miliarde de dolari în Farfetch și arată că Richemont urmărește expansiunea pe piața chineză. Având în vedere că chinezilor le place să se bucure de bijuterii, genți și mici accesorii din piele, această achiziție Delvaux pare să se potrivească.

Între timp, Delvaux își poate consolida și mai mult poziția pe piață, obținând acces la o demografie tânără, globală, care apreciază moștenirea și măiestria mărcii.

#delvaux #richemont #LVMH #achizitie #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.