Concurent vertiginos pentru Louis Vuitton! Conglomeratul de lux Richemont achiziționează casa belgiană Delvaux

Conglomeratul elvețian de lux Richemont va continua să-și extindă imperiul de marochinărie prin achiziționarea casei belgiene de marochinărie de lux, Delvaux.

The Belgian Maison a fost deținută anterior de frații miliardari din Hong Kong, Victor și William Fung, în parteneriat cu compania de investiții de stat din Singapore Temasek.

Delvaux, cunoscută de cunoscătorii de modă drept cea mai veche casă de marochinărie de lux din lume, este o adevărată bijuterie. Potrivit unui comunicat de presă Richemont:

„Delvaux a fost primul care a depus un brevet oficial pentru o geantă de mână din piele și poate fi numit astfel inventatorul geantei moderne de lux”.

Richemont crede că prin această achiziție, Delvaux va fi mai bine poziționată pentru următoarea sa etapă de dezvoltare.

The Jing Take: Această achiziție este câștigătoare și credem că ambele părți au intrat în ea intenționând să construiască un parteneriat de lungă durată.

Prin extinderea portofoliului său de articole din piele, Richemont a făcut o mișcare strategică care va acorda conglomeratului elvețian puterea de a concura mai ușor cu LVMH. Având în vedere că imperiul lui Bernard Arnault are o poziție mai dominantă în articole și accesorii din piele de înaltă calitate, mișcarea lui Richemont arată că este serioasă consolidarea afacerilor.

Această achiziție urmează unui joint-venture cu Alibaba pentru a investi 1,1 miliarde de dolari în Farfetch și arată că Richemont urmărește expansiunea pe piața chineză. Având în vedere că chinezilor le place să se bucure de bijuterii, genți și mici accesorii din piele, această achiziție Delvaux pare să se potrivească.

Între timp, Delvaux își poate consolida și mai mult poziția pe piață, obținând acces la o demografie tânără, globală, care apreciază moștenirea și măiestria mărcii.

#delvaux #richemont #LVMH #achizitie #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.