Concurență la sânge pentru aeroportul de la Chișinău! Deja s-au alocat bani pentru studiul de fezabilitate

Brăila şi Galaţiul vor primi 15 milioane de lei românești (echivalentul a 3 mil. de euro) de la bugetul de stat pentru pentru realizarea studiului de fezabilitate al aeroportului. Este o veste extraordinar de bună pentru regiunea noastră, care dă încredere brăilenilor şi gălăţenilor că aeroportul se va realiza. „Practic, facem un nou pas înainte, iar faptul că vom primi fonduri de la bugetul de stat pentru studiile necesare arată că proiectul aeroportului este unul serios, bine structurat, care iată că are sprijinul autorităţilor de la Bucureşti şi care este pe lista de investiţii majore”, susține preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac într-o postare pe Facebook.

El vorbește despre seriozitatea şi implicarea deosebită a celor două comunităţi pentru ca, după zeci de ani de aşteptare, acest vis al brăilenilor şi gălăţenilor să devină realitate. Astfel, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Galaţi lucrăm intens, pas cu pas, pentru realizarea acestei investiţii care a devenit o prioritate pentru cele două comunităţi. Mulţumim în mod deosebit parlamentarilor social-democraţi din Brăila şi Galaţi care au susţinut acest amendament la legea bugetului”, a mai scris Chiriac pe contul său de Facebook.

Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila anunţa săptămâna trecută că au fost finalizate procedurile de desemnare a unei asocieri de firme pentru efectuarea studiului de fezabilitate al Aeroportului Internaţional Galaţi-Brăila.

„S-a încheiat procedura de desemnare a unei asocieri de firme pentru efectuarea studiului de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiţie «Aeroport Internaţional Galaţi-Brăila», precum şi pentru pregătirea studiilor asociate fazei de proiectare SF. Pentru toate aceste expertize va lucra o asociere de 17 firme, inclusiv Universitatea «Dunărea de Jos» din Galaţi. De acest aeroport ar putea beneficia persoane şi mărfuri, de care ar putea beneficia sute de mii de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău sau Republica Moldova”, a scris Chiriac pe contul său de Facebook.

În cadrul proiectului „Aeroport Internaţional Galaţi-Brăila” vor fi efectuate studii topografice, studii arheologice, studii geotehnice, studii hidrogeologice, studii de mediu, studii obstacolare şi hidrologice.

În cadrul aceluiaşi contract se vor realiza şi activităţi de proiectare pentru terminal cargo şi de pasageri, proiectare piste, sisteme de instalaţii, sisteme de semnalizare, alarmare şi alertare în caz de incendiu, instalaţii electrice şi proiectare-relocare utilităţi.

„Ca acest proiect să devină realitate, Consiliul Judeţean Brăila lucrează împreună cu Consiliul Judeţean Galaţi, în urma parteneriatului asumat în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în zona de Est şi Sud”, a precizat Francisk Chiriac.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Galați #Aeroport #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.