Consecințele achiziționării energiei electrice doar din România! Parlicov dă de înțeles că tarifele ar fi explodat

Achiziționarea întregului volum de energie electrică necesar Republicii Moldova doar în România în locul Centralei Electrice de la Cuciurgan ar crește prețurile atât în republică, cât și în întreaga regiune, spune ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Moldova se confruntă cu ascensiunea creșterii prețurilor la energie; tarifele la gaze au crescut de aproape șapte ori în 2022, iar tarifele la energie electrică aproape de patru ori. Pe fondul creșterii prețurilor la resursele energetice, datoriile populației pentru serviciile de utilități sunt în creștere. În septembrie, Centrala de la Cuciurgan și compania de stat Energocom au prelungit contractul de furnizare a energiei electrice până la sfârșitul anului 2024 la un preț de 66 USD pe 1 MWh.

„Contractul (cu Moldavskaya GRES – n.red.) ne oferă… prețuri previzibile și mai favorabile decât alternativa dacă am cumpăra din România. Cumpărăm volume din România, dar sunt limitate… Dacă cumpărăm toate volumele pe piața românească, atunci cred că prețurile vor crește în România, iar noi ne vom regăsi cu prețuri mai mari în toată regiunea. Prin acest contract asigurăm stabilitatea prețurilor pentru noi, pentru consumatorii noștri”, a declarat Parlicov la postul de televiziune Moldova 1.

Ministrul a adăugat că achiziţiile pe malul stâng asigură şi stabilitate în Republica Moldova Transnistreană nerecunoscută. „Noiembrie 2022 a arătat că dacă ei (Tiraspol – n.red.) nu ne furnizează energie electrică pentru câteva luni, practic rămân fără bani la buget și asta duce la destabilizare, ceea ce nu ne dorim”, a spus șeful. al Ministerului Energiei.

În Republica Moldova este stare de urgență, declarată, printre altele, din cauza crizei energetice pe fondul problemelor legate de penuria de gaze și de o creștere bruscă a prețurilor la resursele energetice. În decembrie anul trecut, Chișinăul a revenit la achiziționarea de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan, deținută de compania rusă Inter RAO. Chișinăul îi dă Tiraspolului tot gazul pe care îl primește de la Federația Rusă în schimbul energiei electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul energetic rus Lukoil a anunțat că își va vinde activele internaționale, după ce Statele Unite au introdus sancțiuni dure împotriva companiei și a subsidiarelor sale, în cadrul unui nou pachet menit să forțeze Kremlinul să oprească războiul din Ucraina.

Potrivit unui comunicat oficial emis luni seara, compania cu sediul la Moscova a precizat că a început deja să caute cumpărători pentru operațiunile sale din afara Rusiei. Decizia a fost luată „din cauza introducerii unor măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către anumite state”, a declarat Lukoil, confirmând „intenția de a vinde activele internaționale”.

Un fost director Lukoil, citat de Politico sub anonimat, a estimat că veniturile și profiturile grupului ar putea scădea cu aproximativ 30%, întrucât va fi nevoit să vândă trei rafinării și aproape jumătate din cele circa 5.000 de stații de alimentare din afara Rusiei. „Lukoil este terminată”, a spus sursa.

Sancțiunile au fost anunțate la doar câteva zile după ce administrația Trump a inclus pe lista neagră Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere rusești. „Dat fiind refuzul lui [Vladimir] Putin de a pune capăt acestui război fără sens, Trezoreria SUA sancționează cele două companii care alimentează mașina de război a Kremlinului”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, îndemnând aliații americani să adopte aceleași măsuri.

Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al SUA a stabilit termenul de 21 noiembrie pentru ca Lukoil să își închidă activitățile din străinătate, sub amenințarea unor penalități severe. Compania a anunțat că va respecta cerințele și va solicita o eventuală prelungire pentru a facilita procesul de vânzare.

Restricțiile impun ca Lukoil și Rosneft să vândă operațiunile europene și să oprească livrările de petrol către cumpărătorii de pe continent, orice tranzacție cu aceste companii putând atrage sancțiuni. Cele două entități controlează circa două treimi din cele 4,4 milioane de barili de țiței exportate zilnic de Rusia.

Deși măsurile au fost salutate de majoritatea statelor europene, Ungaria a cerut excepții temporare, premierul Viktor Orbán urmând să viziteze săptămâna viitoare SUA pentru a negocia posibilitatea continuării plăților către Moscova pentru importurile de petrol.