Consilier BNR, despre mirajul îmbogățirii cripto. Bogăția vine de la cei care pierd, nu există niciun fel de profit

Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, a vorbit, la Digi24, despre mirajul îmbogăţirii în urma investiţiilor în criptomonede, el arătând că într-un astfel de sistem, pentru ca unii să se îmbogăţească, alţii trebuie să piardă, având în vedere că practic nu se fac investiţii în nimic din economia reală.

„De pe unele site-uri de pe internet vei afla că în zece ani de acum înainte o să ajungă la un milion de dolari un Bitcoin. E foarte bine! Deci toată lumea se va îmbogăţi. Şi nimeni nu-şi pune întrebarea: dom-le, dar de unde vine bogăţia asta? Bogăţia asta vine numai de la cei care pierd, pentru că nu există niciun fel de profit, nimic, zero! Şi nici nu are cum să fie, din cauză că ăsta este un joc paralel, nu intră în lumea reală, nu ajungi să investeşti”, a afirmat Eugen Rădulescu sâmbătă, la Digi 24, subliniind că opinia exprimată este una personală, nu a BNR.

El a explicat că afacerile cu criptomonede nu construiesc, nu produc nimic şi, ca atare, nu pot avea profit.

Rădulescu susţine că afacerile cu criptomonede sunt „influenţate de o excepţional de bine pusă la punct propagandă”.

„Am discutat cu oameni care sunt favorabili şi care spun: Bitcoin se face un număr limitat, vor în total 21 de milioane, cam aşa, şi atunci nu fac inflaţie. Păi de ce ar face inflaţie, din moment ce nu sunt în economie? Ele nu există! Cum să faci inflaţie din ceva care nu e decât un joc închis între participanţii la joc? Ce a favorizat extraordinar de tare creşterea aceasta a fost dezvoltarea fulgerătoare din ultimele decenii a internetului şi a facilităţilor pe care internetul le permite”, mai spune Eugen Rădulescu.

Acesta susţine că piaţa criptmonedelor este doar „un firicel de nisip” în piaţa valutară internaţională.

„M-am uitat la cât sunt tranzacţiile pe piaţa de Bitcoin. Undeva între 20-40 de miliarde de dolari zilnic, astea sunt tranzacţiile. Să ştiţi că pe piaţa valutară din România, numai în România, sunt tranzacţii în medie de 3 miliarde de euro zilnic. Nu e cine ştie ce piaţă! Dacă ne uităm la piaţa monetară a lumii, Bitcoin este un firicel de nisip”, argumentează Eugen Rădulescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crryot #cistig #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).