Consilier BNR, despre mirajul îmbogățirii cripto. Bogăția vine de la cei care pierd, nu există niciun fel de profit

Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, a vorbit, la Digi24, despre mirajul îmbogăţirii în urma investiţiilor în criptomonede, el arătând că într-un astfel de sistem, pentru ca unii să se îmbogăţească, alţii trebuie să piardă, având în vedere că practic nu se fac investiţii în nimic din economia reală.

„De pe unele site-uri de pe internet vei afla că în zece ani de acum înainte o să ajungă la un milion de dolari un Bitcoin. E foarte bine! Deci toată lumea se va îmbogăţi. Şi nimeni nu-şi pune întrebarea: dom-le, dar de unde vine bogăţia asta? Bogăţia asta vine numai de la cei care pierd, pentru că nu există niciun fel de profit, nimic, zero! Şi nici nu are cum să fie, din cauză că ăsta este un joc paralel, nu intră în lumea reală, nu ajungi să investeşti”, a afirmat Eugen Rădulescu sâmbătă, la Digi 24, subliniind că opinia exprimată este una personală, nu a BNR.

El a explicat că afacerile cu criptomonede nu construiesc, nu produc nimic şi, ca atare, nu pot avea profit.

Rădulescu susţine că afacerile cu criptomonede sunt „influenţate de o excepţional de bine pusă la punct propagandă”.

„Am discutat cu oameni care sunt favorabili şi care spun: Bitcoin se face un număr limitat, vor în total 21 de milioane, cam aşa, şi atunci nu fac inflaţie. Păi de ce ar face inflaţie, din moment ce nu sunt în economie? Ele nu există! Cum să faci inflaţie din ceva care nu e decât un joc închis între participanţii la joc? Ce a favorizat extraordinar de tare creşterea aceasta a fost dezvoltarea fulgerătoare din ultimele decenii a internetului şi a facilităţilor pe care internetul le permite”, mai spune Eugen Rădulescu.

Acesta susţine că piaţa criptmonedelor este doar „un firicel de nisip” în piaţa valutară internaţională.

„M-am uitat la cât sunt tranzacţiile pe piaţa de Bitcoin. Undeva între 20-40 de miliarde de dolari zilnic, astea sunt tranzacţiile. Să ştiţi că pe piaţa valutară din România, numai în România, sunt tranzacţii în medie de 3 miliarde de euro zilnic. Nu e cine ştie ce piaţă! Dacă ne uităm la piaţa monetară a lumii, Bitcoin este un firicel de nisip”, argumentează Eugen Rădulescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crryot #cistig #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III 2025 salariul mediu lunar brut în Republica Moldova a ajuns la 15.487,8 lei, în creștere cu 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ajustată la inflație însă, creșterea reală este de doar 2,1%, ceea ce înseamnă că majorările salariale au fost în mare parte erodate de scumpiri. Față de trimestrul II al acestui an, salariile au rămas practic la același nivel, avansând cu doar 0,1%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferențele salariale dintre domenii sunt mari. Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate în informații și comunicații, unde salariul mediu a ajuns la 35.885,7 lei, în activitățile financiare și de asigurări cu 27.663,6 lei, dar și în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, unde nivelul salarial a atins 25.166 lei. La polul opus, cele mai mici salarii continuă să fie în agricultură, silvicultură și pescuit, unde salariul mediu a fost de 10.791,4 lei, în activități de cazare și alimentație publică, cu 10.934 lei, și în artă, recreere și agrement, unde nivelul a fost de 11.177,9 lei.

Comparativ cu trimestrul III 2024, salariile au crescut în toate domeniile economice. Cele mai mari majorări s-au înregistrat în sectorul energetic, unde salariile au avansat cu 18,9%, în domeniul cazării și alimentației publice, cu 14,9%, dar și în învățământ și în artă, recreere și agrement, unde creșterile au fost de 12,8%. În schimb, față de trimestrul II 2025, unele domenii au înregistrat scăderi ale câștigurilor salariale, inclusiv activitățile financiare și de asigurări cu o reducere de 7,2%, sănătatea și asistența socială cu 5,5% și activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 4,9%.

Sectorul bugetar a înregistrat în trimestrul III 2025 un salariu mediu de 12.963,5 lei, în creștere cu 10,5% față de anul precedent, în timp ce în sectorul real salariul a ajuns la 16.336,1 lei, cu 9,5% mai mult decât în 2024. Numărul mediu al salariaților a crescut cu 1,4% față de trimestrul III al anului trecut. Cele mai mari creșteri ale ocupării s-au înregistrat în construcții cu 10,6%, în activitățile de cazare și alimentație publică cu 8,4% și în industria extractivă cu 7,6%. În schimb, scăderi ale numărului de angajați au fost raportate în transport și depozitare, minus 5,8%, în industria prelucrătoare, minus 3,9%, și în informații și comunicații, minus 3,6%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, numărul mediu al salariaților a scăzut ușor, cu 0,2%, cele mai mari diminuări fiind înregistrate în industria extractivă, activitățile de cazare și alimentație publică și serviciile administrative. Creșteri ale numărului de angajați au avut loc în construcții, agricultură și comerț.