Constituționalitatea „Legii miliardului”, examinată la CC în această săptămână. Anunțul făcut de Candu

Joi, 18 martie 2021, Curtea Constituțională va examina constituționalitatea așa-zisei legi a miliardului. Un anunț în acest sens a fost făcut de deputatul Andrian Candu în cadrul unui briefing de presă.

Potrivit lui Andrian Candu „joi vom (n.r. partidul PRO Moldova) merge să pledăm neconstituționalitatea Legii Miliardului și, inclusiv, efectele nefaste care ar putea fi generate de această lege”.

Pe data de 16 decembrie 2020, PSRM, Partidul ȘOR și grupul Pentru Moldova au votat o lege prin care au anulat așa-zisa „lege a miliardului”. În baza „Legii miliardului”, în bugetul Băncii Naționale erau plătite anual în jur de 700 de milioane de lei pentru acoperirea găurii create de jaful din sistemul bancar. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către grupul parlamentar Pro Moldova.

„Anularea angajamentului asumat de stat și a efectelor acestuia compromit grav relațiile cu FMI și perspectivele viitoare de finanțare a Republicii Moldova și vor periclita securitatea economică a statului. Decizia de anulare a legii miliardului va avea efect invers celui anunțat, deoarece afectează puternic potențialul de dezvoltare a economiei naționale, fiind susceptibilă să genereze o situație de instabilitate și incertitudine pentru agenții economici interni și investitorii străini. De asemenea, decizia majorității „Pentru Dodon” afectează piața valorilor mobiliare de stat (VMS), existând o probabilitate mare de creștere a ratelor dobânzii la VMS din cauza perceperii titlurilor de stat ca fiind instrumente financiare cu un risc ridicat. Creșterea ratelor la VMS pune presiune pe bugetul de stat din contul creșterii costurilor de deservire a instrumentelor de datorie, emise de Ministerul Finanțelor”, susțin autorii sesizării.

Anterior, deputatul Vladimir Cebotari a declarat pentru Bani.md că motivele care au stat la baza sesizării au fot următoarele:

„Prin așa zisa lege de “anulare a legii miliardului”, ne-am pomenit în următoarele situații:

Decapitalizarea BNM, capitalul statutar s-a redus până la – 9 miliarde lei. Potrivit legislației, Guvernul ar trebui să emită noi obligațiuni de stat în valoare de aproximativ 13 miliarde lei. Totodată, dobânda pe care o va plăti va fi mai mare – de aproximativ 6,5%, care ar urma a fi plătită tot de cetățeni.

Guvernul ar fi trebuit urgent, în 60 de zile, să verse bani în capitalul social al BNM aproximativ 13 miliarde lei, bani care nu sunt bugetați pentru anul 2021 și care chiar dacă ar fi, sunt tot ai oamenilor și plătiți acum. Acest fapt ar fi generat un șoc economic.”

#Vladimir Cebotari #Andrian Candu #Legea Miliardului #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Membrii Parlamentul European și-au exprimat marți sprijinul de principiu pentru introducerea unui euro digital, o versiune electronică a monedei unice europene, proiect promovat de Banca Centrală Europeană și care ar urma să fie implementat până la sfârșitul acestui deceniu.

Reunit la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat două amendamente favorabile proiectului, în cadrul examinării raportului anual al BCE. Unul dintre amendamente, adoptat cu o largă majoritate — 438 de voturi pentru și 158 împotrivă — subliniază că introducerea euro digital este esențială pentru consolidarea suveranității monetare a Uniunii Europene, reducerea fragmentării metodelor de plată și întărirea pieței unice, notează agerpres.ro.

Euro digital ar reprezenta o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi utilizată similar numerarului, pentru plăți în magazine, online sau între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. BCE analizează fezabilitatea acestui proiect încă din anul 2020 și intenționează să lanseze o fază pilot în 2027, urmând ca emiterea efectivă a euro digital să înceapă în 2029, cu condiția adoptării cadrului legislativ necesar în cursul acestui an.

Pentru materializarea proiectului este nevoie de acordul Parlamentului European și al statelor membre asupra propunerii legislative înaintate de Comisia Europeană. Deși Consiliul European și-a exprimat deja sprijinul pentru acest cadru legislativ, dezbaterile din Parlamentul European sunt preconizate abia pentru primăvara acestui an.

Prezentă luni în plenul Parlamentului European, președinta BCE, Christine Lagarde, a îndemnat eurodeputații să își exprime sprijinul cât mai rapid și a încercat să calmeze temerile legate de proiect. Potrivit acesteia, euro digital este o soluție pentru consolidarea suveranității economice europene, în contextul în care plățile electronice sunt dominate în prezent de companii americane precum Visa și Mastercard.

Totodată, Lagarde a dat asigurări că euro digital nu va înlocui numerarul și că BCE nu va avea acces la datele personale ale utilizatorilor. „Euro digital va fi o opțiune suplimentară pentru consumatori și va contribui la evitarea unei dependențe excesive de furnizori străini pentru sistemele de plată esențiale economiei europene”, a declarat președinta BCE.