Constituționalitatea „Legii miliardului”, examinată la CC în această săptămână. Anunțul făcut de Candu

Joi, 18 martie 2021, Curtea Constituțională va examina constituționalitatea așa-zisei legi a miliardului. Un anunț în acest sens a fost făcut de deputatul Andrian Candu în cadrul unui briefing de presă.

Potrivit lui Andrian Candu „joi vom (n.r. partidul PRO Moldova) merge să pledăm neconstituționalitatea Legii Miliardului și, inclusiv, efectele nefaste care ar putea fi generate de această lege”.

Pe data de 16 decembrie 2020, PSRM, Partidul ȘOR și grupul Pentru Moldova au votat o lege prin care au anulat așa-zisa „lege a miliardului”. În baza „Legii miliardului”, în bugetul Băncii Naționale erau plătite anual în jur de 700 de milioane de lei pentru acoperirea găurii create de jaful din sistemul bancar. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către grupul parlamentar Pro Moldova.

„Anularea angajamentului asumat de stat și a efectelor acestuia compromit grav relațiile cu FMI și perspectivele viitoare de finanțare a Republicii Moldova și vor periclita securitatea economică a statului. Decizia de anulare a legii miliardului va avea efect invers celui anunțat, deoarece afectează puternic potențialul de dezvoltare a economiei naționale, fiind susceptibilă să genereze o situație de instabilitate și incertitudine pentru agenții economici interni și investitorii străini. De asemenea, decizia majorității „Pentru Dodon” afectează piața valorilor mobiliare de stat (VMS), existând o probabilitate mare de creștere a ratelor dobânzii la VMS din cauza perceperii titlurilor de stat ca fiind instrumente financiare cu un risc ridicat. Creșterea ratelor la VMS pune presiune pe bugetul de stat din contul creșterii costurilor de deservire a instrumentelor de datorie, emise de Ministerul Finanțelor”, susțin autorii sesizării.

Anterior, deputatul Vladimir Cebotari a declarat pentru Bani.md că motivele care au stat la baza sesizării au fot următoarele:

„Prin așa zisa lege de “anulare a legii miliardului”, ne-am pomenit în următoarele situații:

Decapitalizarea BNM, capitalul statutar s-a redus până la – 9 miliarde lei. Potrivit legislației, Guvernul ar trebui să emită noi obligațiuni de stat în valoare de aproximativ 13 miliarde lei. Totodată, dobânda pe care o va plăti va fi mai mare – de aproximativ 6,5%, care ar urma a fi plătită tot de cetățeni.

Guvernul ar fi trebuit urgent, în 60 de zile, să verse bani în capitalul social al BNM aproximativ 13 miliarde lei, bani care nu sunt bugetați pentru anul 2021 și care chiar dacă ar fi, sunt tot ai oamenilor și plătiți acum. Acest fapt ar fi generat un șoc economic.”

#Vladimir Cebotari #Andrian Candu #Legea Miliardului #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat emisiunea suplimentară de acțiuni ale SA „Basarabia-Nord”, în sumă de 124,5 milioane lei, reprezentând 6 226 538 de acțiuni ordinare nominative, emise din contul datoriilor creditoriale.

În urma operațiunii, capitalul social al societății va crește la 141 005 460 lei, divizat în 7 050 273 de acțiuni de clasa I, fiecare cu valoarea nominală de 20 lei. „Basarabia-Nord” face parte din grupul Filetti.

Totodată, compania „Produse de Familie” SRL, cunoscută sub brandul Filetti (producător de mezeluri), este afiliată lui Denis Cibizov, cel care controlează producătorul de băuturi tari Zernoff prin intermediul firmei Viteza Optim (78,2%). Datele financiare recente arată că „Produse de Familie” SRL a raportat în 2024 un profit de 12,6 milioane lei, față de 7,2 milioane lei în 2023, și o cifră de afaceri de 286,7 milioane lei.

Numele lui Denis Cibizov a fost legat de mai multe scandaluri de-a lungul anilor. În 2009, fostul director al combinatului de carne Carmez, Anatol Câșlaru, acuza compania Optim-Comerț (parte a grupului Zernoff) că ar fi participat la un atac raider asupra întreprinderii. În acea perioadă, unul dintre membrii consiliului „Basarabia-Nord” și al conducerii Zernoff, Dmitri Țacenco, a condus Carmez, timp în care Câșlaru se afla în arest – despre care acesta susținea că fusese orchestrat de Zernoff, în plină guvernare comunistă.

Mai mult, un raport al CCCEC (actual CNA) din 2010 privind schemele de monopolizare a pieței cărnii menționa explicit „Basarabia-Nord” și „Bio Alliance” SRL. Potrivit unor concurenți din industrie, protejați politic în perioada 2001–2009, grupul Zernoff și-ar fi consolidat controlul asupra pieței mezelurilor și importurilor de carne, devenind unul dintre actorii dominanți ai sectorului.