Constituționalitatea „Legii miliardului”, examinată la CC în această săptămână. Anunțul făcut de Candu

Joi, 18 martie 2021, Curtea Constituțională va examina constituționalitatea așa-zisei legi a miliardului. Un anunț în acest sens a fost făcut de deputatul Andrian Candu în cadrul unui briefing de presă.

Potrivit lui Andrian Candu „joi vom (n.r. partidul PRO Moldova) merge să pledăm neconstituționalitatea Legii Miliardului și, inclusiv, efectele nefaste care ar putea fi generate de această lege”.

Pe data de 16 decembrie 2020, PSRM, Partidul ȘOR și grupul Pentru Moldova au votat o lege prin care au anulat așa-zisa „lege a miliardului”. În baza „Legii miliardului”, în bugetul Băncii Naționale erau plătite anual în jur de 700 de milioane de lei pentru acoperirea găurii create de jaful din sistemul bancar. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către grupul parlamentar Pro Moldova.

„Anularea angajamentului asumat de stat și a efectelor acestuia compromit grav relațiile cu FMI și perspectivele viitoare de finanțare a Republicii Moldova și vor periclita securitatea economică a statului. Decizia de anulare a legii miliardului va avea efect invers celui anunțat, deoarece afectează puternic potențialul de dezvoltare a economiei naționale, fiind susceptibilă să genereze o situație de instabilitate și incertitudine pentru agenții economici interni și investitorii străini. De asemenea, decizia majorității „Pentru Dodon” afectează piața valorilor mobiliare de stat (VMS), existând o probabilitate mare de creștere a ratelor dobânzii la VMS din cauza perceperii titlurilor de stat ca fiind instrumente financiare cu un risc ridicat. Creșterea ratelor la VMS pune presiune pe bugetul de stat din contul creșterii costurilor de deservire a instrumentelor de datorie, emise de Ministerul Finanțelor”, susțin autorii sesizării.

Anterior, deputatul Vladimir Cebotari a declarat pentru Bani.md că motivele care au stat la baza sesizării au fot următoarele:

„Prin așa zisa lege de “anulare a legii miliardului”, ne-am pomenit în următoarele situații:

Decapitalizarea BNM, capitalul statutar s-a redus până la – 9 miliarde lei. Potrivit legislației, Guvernul ar trebui să emită noi obligațiuni de stat în valoare de aproximativ 13 miliarde lei. Totodată, dobânda pe care o va plăti va fi mai mare – de aproximativ 6,5%, care ar urma a fi plătită tot de cetățeni.

Guvernul ar fi trebuit urgent, în 60 de zile, să verse bani în capitalul social al BNM aproximativ 13 miliarde lei, bani care nu sunt bugetați pentru anul 2021 și care chiar dacă ar fi, sunt tot ai oamenilor și plătiți acum. Acest fapt ar fi generat un șoc economic.”

#Vladimir Cebotari #Andrian Candu #Legea Miliardului #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a transmis că nu va accepta nicio majorare a tarifelor americane peste nivelul convenit, după ce Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele globale introduse de Donald Trump, iar acesta a reacționat cu noi taxe vamale generale, scrie REUTERS.

Comisia Europeană, care negociază politica comercială în numele celor 27 de state membre, a cerut Washingtonului „claritate deplină” privind pașii pe care intenționează să îi facă după decizia instanței.

După ce Curtea Supremă a invalidat vineri tarifele globale ale lui Trump, președintele american a anunțat taxe temporare de 10% aplicate pe scară largă, pe care le-a majorat la 15% o zi mai târziu.

„Situația actuală nu este favorabilă pentru realizarea unui comerț și investiții transatlantice echitabile, echilibrate și reciproc avantajoase”, a transmis Comisia Europeană, subliniind ferm: „Un acord este un acord”.

Tonul Bruxellesului este considerabil mai dur decât reacția inițială de vineri, când executivul european anunțase doar că analizează decizia Curții Supreme și menține dialogul cu administrația americană.

Acordul comercial UE–SUA încheiat anul trecut a stabilit un tarif de 15% pentru majoritatea bunurilor europene exportate în Statele Unite, cu excepția unor sectoare precum oțelul. Documentul prevedea și tarife zero pentru anumite produse, inclusiv aeronave și piese de schimb. În schimb, UE a eliminat taxe de import pentru numeroase bunuri americane și a renunțat la amenințarea cu măsuri de retorsiune.

Nu este clar dacă noile tarife de 15% anunțate de Trump înlocuiesc acordul bilateral. Dacă acest lucru se confirmă, scutirile de tarif zero acordate UE ar putea dispărea. De asemenea, noile taxe ar putea fi aplicate peste taxele existente de tip „națiunea cea mai favorizată”, situație care nu se regăsea în acordul UE–SUA.

Potrivit Global Trade Alert, impactul ar putea fi negativ pentru blocul comunitar: UE ar fi per ansamblu dezavantajată cu 0,8 puncte procentuale, iar Italia ar putea suporta un impact suplimentar de 1,7 puncte procentuale din cauza tarifelor americane.

Executivul european a avertizat că produsele UE trebuie să continue să beneficieze de cel mai competitiv tratament posibil și că majorările imprevizibile de tarife perturbă piețele globale și subminează încrederea investitorilor.