Constituționalitatea „Legii miliardului”, examinată la CC în această săptămână. Anunțul făcut de Candu

Joi, 18 martie 2021, Curtea Constituțională va examina constituționalitatea așa-zisei legi a miliardului. Un anunț în acest sens a fost făcut de deputatul Andrian Candu în cadrul unui briefing de presă.

Potrivit lui Andrian Candu „joi vom (n.r. partidul PRO Moldova) merge să pledăm neconstituționalitatea Legii Miliardului și, inclusiv, efectele nefaste care ar putea fi generate de această lege”.

Pe data de 16 decembrie 2020, PSRM, Partidul ȘOR și grupul Pentru Moldova au votat o lege prin care au anulat așa-zisa „lege a miliardului”. În baza „Legii miliardului”, în bugetul Băncii Naționale erau plătite anual în jur de 700 de milioane de lei pentru acoperirea găurii create de jaful din sistemul bancar. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de către grupul parlamentar Pro Moldova.

„Anularea angajamentului asumat de stat și a efectelor acestuia compromit grav relațiile cu FMI și perspectivele viitoare de finanțare a Republicii Moldova și vor periclita securitatea economică a statului. Decizia de anulare a legii miliardului va avea efect invers celui anunțat, deoarece afectează puternic potențialul de dezvoltare a economiei naționale, fiind susceptibilă să genereze o situație de instabilitate și incertitudine pentru agenții economici interni și investitorii străini. De asemenea, decizia majorității „Pentru Dodon” afectează piața valorilor mobiliare de stat (VMS), existând o probabilitate mare de creștere a ratelor dobânzii la VMS din cauza perceperii titlurilor de stat ca fiind instrumente financiare cu un risc ridicat. Creșterea ratelor la VMS pune presiune pe bugetul de stat din contul creșterii costurilor de deservire a instrumentelor de datorie, emise de Ministerul Finanțelor”, susțin autorii sesizării.

Anterior, deputatul Vladimir Cebotari a declarat pentru Bani.md că motivele care au stat la baza sesizării au fot următoarele:

„Prin așa zisa lege de “anulare a legii miliardului”, ne-am pomenit în următoarele situații:

Decapitalizarea BNM, capitalul statutar s-a redus până la – 9 miliarde lei. Potrivit legislației, Guvernul ar trebui să emită noi obligațiuni de stat în valoare de aproximativ 13 miliarde lei. Totodată, dobânda pe care o va plăti va fi mai mare – de aproximativ 6,5%, care ar urma a fi plătită tot de cetățeni.

Guvernul ar fi trebuit urgent, în 60 de zile, să verse bani în capitalul social al BNM aproximativ 13 miliarde lei, bani care nu sunt bugetați pentru anul 2021 și care chiar dacă ar fi, sunt tot ai oamenilor și plătiți acum. Acest fapt ar fi generat un șoc economic.”

#Vladimir Cebotari #Andrian Candu #Legea Miliardului #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.