Construcția cheiurilor temporare pe râul Prut, împotmolită în birocrația autorităților

23 Mai 2024, 10:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mai 2024, 10:45 // Actual //  bani.md

Construcția cheiurilor temporare pe râul Prut, menită să faciliteze exportul de cereale pe cale fluvială, rămâne în impas din cauza birocrației și a reglementărilor de mediu stricte. Deși autoritățile au promis de nenumărate ori să sprijine acest proiect, progresele întârzie să apară, generând îngrijorare în rândul agricultorilor și exportatorilor.

Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, Iurie Rija, a exprimat public dificultățile cu care se confruntă în ceea ce privește realizarea exporturilor. „Ne confruntăm cu imposibilitatea amenajării cheiurilor temporare pe râurile Nistru și Prut, ceea ce afectează direct exporturile noastre”, a declarat Rija.

Ministerul Mediului a răspuns solicitărilor „Agrocereale” explicând că zona în care se dorește construcția cheiurilor este o arie protejată de stat a biosferei. „Pentru a asigura încărcarea și descărcarea mărfurilor, facilitarea comerțului extern și evitarea prejudiciilor mediului, este necesară identificarea unei alte locații pentru aceste cheiuri temporare, în afara rezervațiilor naturale”, se arată în comunicatul ministerului.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a subliniat anterior importanța acestor cheiuri pentru agricultură, menționând că transportul naval ar reduce semnificativ costurile și timpul necesar pentru export. „Aceste cheiuri temporare vor ușura viața agricultorilor noștri. E una când încarci 1.500 de tone pe un vas și e cu totul altceva când transporți aceeași cantitate în camioane de 22 de tone”, a declarat Bolea.

Deși planul inițial prevedea finalizarea cheiurilor până în toamna anului trecut, niciun progres concret nu a fost realizat până în prezent.

Există suspiciuni că limitele rezervației Prutul de Jos, stabilite pentru protejarea mediului, ar fi fost influențate de interesele unui port privat, ceea ce ar împiedica dezvoltarea unei infrastructuri portuare competitive la nivel de stat. „Ministerul Mediului a decis să retragă avizele pozitive acordate anterior, chiar dacă transportul naval este considerat mai puțin dăunător mediului”, a afirmat Iurie Rija, adăugând că diverse companii s-au confruntat cu obstacole în obținerea și menținerea avizelor necesare.

Restricționarea transportului naval duce la suprasolicitarea transportului rutier, care este de trei ori mai scump și produce emisii mai mari de poluanți, deteriorând infrastructura rutieră și afectând negativ sănătatea publică. În plus, agenții economici care reușesc totuși să utilizeze transportul naval sunt nevoiți să recurgă la porturi private, unde tarifele sunt semnificativ mai ridicate.

Construcția cheiurilor temporare pe râul Prut rămâne un proiect blocat în birocrație și controverse, în ciuda beneficiilor evidente pentru agricultură și comerțul extern. Autoritățile trebuie să găsească o soluție echilibrată care să permită dezvoltarea infrastructurii necesare fără a compromite protecția mediului, pentru a sprijini astfel economia agricolă a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 15:15
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
29 Ian. 2026, 15:15 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!