Construcția podului de piatră de la Leova se amână. Bucureștiul a anulat licitația pentru trei poduri

CNAIR a anulat joi, 5 octombrie, licitația pentru proiectarea preliminară a noilor poduri peste Prut de la Stânca – Costești, Bumbăta – Leova și Fălciu – Leca, conform datelor pe care Economedia le-a analizat în SEAP. Licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate al celor trei poduri noi între România și Republica Moldova a lansată în februarie 2023, dar a fost anulată, scrie economedia.ro.

Interesant este că în SEAP nu a fost înregistrată oferta firmei din Alba Iulia, Total Business SRL, singura ofertă depusă, deși pe 25 aprilie 2023, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu anunța depunerea acesteia. „Pentru proiectarea a 3 poduri rutiere noi peste Prut, conform planului comun de acțiuni care vizează creșterea capacității de transport între România și Republica Moldova, până la termenul limită de depunere, au fost depuse 3 oferte de către SC Total Business Land SRL. Este vorba de depunerea ofertelor pentru proiectarea următoarelor poduri rutiere peste Prut, pentru care ofertantul are la dispoziție câte 6 luni pentru fiecare contract și o valoare cumulată estimată la 1.512.606 lei, fără TVA”, arată Scrioșteanu (n.r verificarea conformității se face după ce oferta se depune și se înregistrează).

„Contractele vor avea ca obiect servicii de proiectare faza Studiu de Fezabilitate pentru obiectivele Pod nou peste Prut, Stanca (RO) – Costesti (MD), Pod nou peste Prut, Bumbata (RO) – Leova (MD), Pod nou peste Prut, Falciu (RO) – Leca (MD), in conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini si ale legislatiei in domeniu. Documentatiile intocmite de catre Prestator vor respecta continutul cadru definit in H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice”, arată datele din SEAP.

În urmă cu o lună, fostul secretar de stat, Horațiu Cosma spunea că oferta a fost neconformă. „Fapta: Tot zilele trecute, același Grindeanu a anulat licitația de proiectare pentru 3 noi poduri rutiere la granița cu Republica Moldova. Curat murdar. De fapt, Sorin Grindeanu e specialist doar la salată de vorbe. Și cam atât. Când e vorba de pus osul la treabă, uite-l de unde nu-i. A anulat licitația de proiectare pentru trei noi poduri peste Prut la Stânca (RO) – Costești (MD), Bumbăta (RO) – Leova (MD), respectiv Fălciu (RO) – Leca (MD). Singura ofertă depusă la licitația lansată în februarie a fost descalificată de către CNAIR”, afirmă Horațiu Cosma.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.