Consumăm tot mai mult de la străini. Ritmul de creștere a importurilor, aproape dublu față de exporturi

În opt luni ale anului, exporturile s-au majorat cu 18,6%, la 1,8 miliarde USD față de perioada similară a anului precedent. Iar ritmul de creștere a importurilor a fost aproape dublu față de exporturi și au însumat 4,4 miliarde USD, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exportul de mărfuri autohtone a fost de 1,3 miliarde USD (74,2% din total exporturi), fiind în creștere cu 15,1% față de perioada similară din anul 2020. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-august 2021 s-au cifrat la 467,4 milioane dolari SUA (25,8% din total exporturi), sau cu 29,8% mai mult.

În statele din UE au ajuns mărfuri moldovenești în sumă de 1,1 miliarde USD cu o pondere de 62,2% în total exporturi. În timp ce în state din CSI livrările de mărfuri au fot cu mult mai puține – 282 mil. USD cu o cotă de 15,6% în total exporturi.

Principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 88,8% din total exporturi au fost: România (27,4% din total exporturi), Germania și Federația Rusă (câte 9,3%), Turcia (9,0%), Italia (7,7%).

La capitolul importuri, Republica Moldova a achiziționat cele mai multe mărfuri și produse din UE, în sumă totală de 2 miliarde USD cu o cotă de 46,5% în total importuri. Importurile din CSI au avut o pondere de 24% și valoare de 1 miliard USD.

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-august 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2,5 miliarde USD, sau cu 796,1 milioane dolari SUA (+44,3%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.

Analistul economic, Veaceslav Ioniță susține că, Republica Moldova, după o scădere a consumului, după o înghețare a economiei în anul 2020, în prezent se confruntă cu o creștere destul de puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. Majorarea importurile este influențată și de majorarea veniturilor populației, remitențe, salarii, pensii, plus accesibilitatea împrumuturilor bancare.

#exporturi #importuri #marfuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.