Consumăm tot mai mult de la străini. Ritmul de creștere a importurilor, aproape dublu față de exporturi

În opt luni ale anului, exporturile s-au majorat cu 18,6%, la 1,8 miliarde USD față de perioada similară a anului precedent. Iar ritmul de creștere a importurilor a fost aproape dublu față de exporturi și au însumat 4,4 miliarde USD, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exportul de mărfuri autohtone a fost de 1,3 miliarde USD (74,2% din total exporturi), fiind în creștere cu 15,1% față de perioada similară din anul 2020. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-august 2021 s-au cifrat la 467,4 milioane dolari SUA (25,8% din total exporturi), sau cu 29,8% mai mult.

În statele din UE au ajuns mărfuri moldovenești în sumă de 1,1 miliarde USD cu o pondere de 62,2% în total exporturi. În timp ce în state din CSI livrările de mărfuri au fot cu mult mai puține – 282 mil. USD cu o cotă de 15,6% în total exporturi.

Principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 88,8% din total exporturi au fost: România (27,4% din total exporturi), Germania și Federația Rusă (câte 9,3%), Turcia (9,0%), Italia (7,7%).

La capitolul importuri, Republica Moldova a achiziționat cele mai multe mărfuri și produse din UE, în sumă totală de 2 miliarde USD cu o cotă de 46,5% în total importuri. Importurile din CSI au avut o pondere de 24% și valoare de 1 miliard USD.

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-august 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2,5 miliarde USD, sau cu 796,1 milioane dolari SUA (+44,3%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.

Analistul economic, Veaceslav Ioniță susține că, Republica Moldova, după o scădere a consumului, după o înghețare a economiei în anul 2020, în prezent se confruntă cu o creștere destul de puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. Majorarea importurile este influențată și de majorarea veniturilor populației, remitențe, salarii, pensii, plus accesibilitatea împrumuturilor bancare.

#exporturi #importuri #marfuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.