Consumăm tot mai mult de la străini. Ritmul de creștere a importurilor, aproape dublu față de exporturi

În opt luni ale anului, exporturile s-au majorat cu 18,6%, la 1,8 miliarde USD față de perioada similară a anului precedent. Iar ritmul de creștere a importurilor a fost aproape dublu față de exporturi și au însumat 4,4 miliarde USD, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exportul de mărfuri autohtone a fost de 1,3 miliarde USD (74,2% din total exporturi), fiind în creștere cu 15,1% față de perioada similară din anul 2020. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-august 2021 s-au cifrat la 467,4 milioane dolari SUA (25,8% din total exporturi), sau cu 29,8% mai mult.

În statele din UE au ajuns mărfuri moldovenești în sumă de 1,1 miliarde USD cu o pondere de 62,2% în total exporturi. În timp ce în state din CSI livrările de mărfuri au fot cu mult mai puține – 282 mil. USD cu o cotă de 15,6% în total exporturi.

Principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 88,8% din total exporturi au fost: România (27,4% din total exporturi), Germania și Federația Rusă (câte 9,3%), Turcia (9,0%), Italia (7,7%).

La capitolul importuri, Republica Moldova a achiziționat cele mai multe mărfuri și produse din UE, în sumă totală de 2 miliarde USD cu o cotă de 46,5% în total importuri. Importurile din CSI au avut o pondere de 24% și valoare de 1 miliard USD.

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-august 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2,5 miliarde USD, sau cu 796,1 milioane dolari SUA (+44,3%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.

Analistul economic, Veaceslav Ioniță susține că, Republica Moldova, după o scădere a consumului, după o înghețare a economiei în anul 2020, în prezent se confruntă cu o creștere destul de puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. Majorarea importurile este influențată și de majorarea veniturilor populației, remitențe, salarii, pensii, plus accesibilitatea împrumuturilor bancare.

#exporturi #importuri #marfuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.