Consumăm tot mai mult de la străini. Ritmul de creștere a importurilor, aproape dublu față de exporturi

În opt luni ale anului, exporturile s-au majorat cu 18,6%, la 1,8 miliarde USD față de perioada similară a anului precedent. Iar ritmul de creștere a importurilor a fost aproape dublu față de exporturi și au însumat 4,4 miliarde USD, arată datele Biroului Național de Statistică.

Exportul de mărfuri autohtone a fost de 1,3 miliarde USD (74,2% din total exporturi), fiind în creștere cu 15,1% față de perioada similară din anul 2020. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) în ianuarie-august 2021 s-au cifrat la 467,4 milioane dolari SUA (25,8% din total exporturi), sau cu 29,8% mai mult.

În statele din UE au ajuns mărfuri moldovenești în sumă de 1,1 miliarde USD cu o pondere de 62,2% în total exporturi. În timp ce în state din CSI livrările de mărfuri au fot cu mult mai puține – 282 mil. USD cu o cotă de 15,6% în total exporturi.

Principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri, care au deținut 88,8% din total exporturi au fost: România (27,4% din total exporturi), Germania și Federația Rusă (câte 9,3%), Turcia (9,0%), Italia (7,7%).

La capitolul importuri, Republica Moldova a achiziționat cele mai multe mărfuri și produse din UE, în sumă totală de 2 miliarde USD cu o cotă de 46,5% în total importuri. Importurile din CSI au avut o pondere de 24% și valoare de 1 miliard USD.

Decalajul considerabil dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea, în ianuarie-august 2021, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 2,5 miliarde USD, sau cu 796,1 milioane dolari SUA (+44,3%) mai mult, comparativ cu cel înregistrat în aceeași perioadă din anul 2020.

Analistul economic, Veaceslav Ioniță susține că, Republica Moldova, după o scădere a consumului, după o înghețare a economiei în anul 2020, în prezent se confruntă cu o creștere destul de puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. Majorarea importurile este influențată și de majorarea veniturilor populației, remitențe, salarii, pensii, plus accesibilitatea împrumuturilor bancare.

#exporturi #importuri #marfuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.