Copii noștri vor plăti din greu! Datoria externă a ajuns la 9,7 miliarde de dolari

Conform datelor preliminare publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), datoria externă totală a Moldovei a înregistrat o creștere de 170,56 milioane de dolari sau 1,8%, atingând un nivel de 9,7 miliarde de dolari la sfârșitul lunii septembrie 2023.

Potrivit BNM, în perioada ianuarie-septembrie 2023, datoria externă a sectorului public și cea garantată de stat a înregistrat o creștere de 83,9 milioane de dolari, atingând 3,3 miliarde de dolari, reprezentând 34,3% din totalul datoriei. În același timp, datoria negarantată a sectorului privat a crescut cu 86,66 milioane de dolari, ajungând la 6 miliarde 416,37 milioane de dolari și reprezentând 65,7% din totalul datoriei.

Creșterea globală a datoriei externe a Moldovei în primele 9 luni ale anului 2023 se datorează în principal majorării datoriei sectorului administrației publice și a secțiunii „Alte sectoare.” De asemenea, s-a observat o scădere a datoriei față de instituțiile financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional și Banca Europeană de Investiții.

Cu privire la structura datoriei, FMI rămâne cel mai mare creditor al Moldovei, cu o pondere de 32,4%, urmat de Grupul Băncii Mondiale cu 30,6%, și Banca Europeană de Investiții cu 12,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dolari #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul american de investiții Carlyle Group negociază cu potențiali parteneri din Emiratele Arabe Unite pentru a-i implica ulterior într-o tranzacție majoră cu activele externe ale companiei petroliere ruse Lukoil, dacă acordul preliminar dintre cele două părți va fi finalizat, potrivit mai multor surse citate de Reuters.

Discuțiile vizează intrarea unor investitori din Abu Dhabi în structura viitorului portofoliu de active care ar urma să fie preluat de Carlyle prin cumpărarea Lukoil International GmbH, divizia care gestionează operațiunile externe ale grupului rus. Printre entitățile interesate se numără fondul suveran Mubadala, compania de investiții IHC și alte vehicule de investiții din Emirate. Interesul lor s-ar concentra în special pe Litasco, brațul de trading al Lukoil, considerat unul dintre cele mai valoroase active din portofoliu.

Valoarea totală a activelor vizate este estimată de surse din piață la aproximativ 20 de miliarde de dolari. Totuși, nu există încă un acord final nici privind structura tranzacției, nici privind prețul. Carlyle ar intenționa să păstreze portofoliul de active într-o formă unitară, fără a-l fragmenta imediat, urmând modelul clasic al fondurilor de private equity din energie, care de regulă dețin astfel de investiții timp de circa cinci ani înainte de o eventuală revânzare.

Acordul preliminar dintre Lukoil și Carlyle, anunțat la sfârșitul lunii ianuarie, nu include activele din Kazahstan, care vor rămâne în proprietatea companiei ruse și vor continua să funcționeze în baza licențelor existente. Finalizarea tranzacției depinde de procesul de evaluare financiară și juridică, dar mai ales de aprobarea autorităților americane.

Rolul decisiv îl are Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția din cadrul Trezoreriei SUA care supraveghează regimul de sancțiuni. Washingtonul a impus restricții asupra companiilor energetice ruse, iar orice vânzare de active externe ale Lukoil trebuie autorizată. În plus, autoritățile americane au indicat anterior că fondurile rezultate din astfel de tranzacții ar putea fi plasate în conturi aflate sub jurisdicție americană și înghețate până la o eventuală relaxare a sancțiunilor.