Copii noștri vor plăti din greu! Datoria externă a ajuns la 9,7 miliarde de dolari

Conform datelor preliminare publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), datoria externă totală a Moldovei a înregistrat o creștere de 170,56 milioane de dolari sau 1,8%, atingând un nivel de 9,7 miliarde de dolari la sfârșitul lunii septembrie 2023.

Potrivit BNM, în perioada ianuarie-septembrie 2023, datoria externă a sectorului public și cea garantată de stat a înregistrat o creștere de 83,9 milioane de dolari, atingând 3,3 miliarde de dolari, reprezentând 34,3% din totalul datoriei. În același timp, datoria negarantată a sectorului privat a crescut cu 86,66 milioane de dolari, ajungând la 6 miliarde 416,37 milioane de dolari și reprezentând 65,7% din totalul datoriei.

Creșterea globală a datoriei externe a Moldovei în primele 9 luni ale anului 2023 se datorează în principal majorării datoriei sectorului administrației publice și a secțiunii „Alte sectoare.” De asemenea, s-a observat o scădere a datoriei față de instituțiile financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional și Banca Europeană de Investiții.

Cu privire la structura datoriei, FMI rămâne cel mai mare creditor al Moldovei, cu o pondere de 32,4%, urmat de Grupul Băncii Mondiale cu 30,6%, și Banca Europeană de Investiții cu 12,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dolari #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.