Copii noștri vor plăti din greu! Datoria externă a ajuns la 9,7 miliarde de dolari

Conform datelor preliminare publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), datoria externă totală a Moldovei a înregistrat o creștere de 170,56 milioane de dolari sau 1,8%, atingând un nivel de 9,7 miliarde de dolari la sfârșitul lunii septembrie 2023.

Potrivit BNM, în perioada ianuarie-septembrie 2023, datoria externă a sectorului public și cea garantată de stat a înregistrat o creștere de 83,9 milioane de dolari, atingând 3,3 miliarde de dolari, reprezentând 34,3% din totalul datoriei. În același timp, datoria negarantată a sectorului privat a crescut cu 86,66 milioane de dolari, ajungând la 6 miliarde 416,37 milioane de dolari și reprezentând 65,7% din totalul datoriei.

Creșterea globală a datoriei externe a Moldovei în primele 9 luni ale anului 2023 se datorează în principal majorării datoriei sectorului administrației publice și a secțiunii „Alte sectoare.” De asemenea, s-a observat o scădere a datoriei față de instituțiile financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional și Banca Europeană de Investiții.

Cu privire la structura datoriei, FMI rămâne cel mai mare creditor al Moldovei, cu o pondere de 32,4%, urmat de Grupul Băncii Mondiale cu 30,6%, și Banca Europeană de Investiții cu 12,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dolari #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că țara sa va continua să cumpere cantități importante de gaze naturale din Rusia, dar, în paralel, își diversifică sursele prin achiziții realizate în cadrul mecanismului european de cumpărare comună a gazelor, la care Serbia a aderat anul trecut.

Potrivit liderului de la Belgrad, Serbia intenționează să achiziționeze aproximativ 500 de milioane de metri cubi de gaze anual prin acest mecanism, volum care ar reprezenta circa o cincime din consumul total al țării.

„Vom continua să primim cantități mari de gaz rusesc, dar cumpărăm din ce în ce mai mult de la europeni”, a declarat Vučić. El a subliniat că Serbia își adaptează politicile energetice în funcție de cerințele venite de la Bruxelles și că negocierile pentru aceste achiziții sunt deja în desfășurare.

În prezent, peste 80% din necesarul de gaze al Serbiei este acoperit de livrările din Rusia, ceea ce face din Belgrad unul dintre puținii cumpărători europeni rămași dependenți majoritar de gazul rusesc. În același timp, Serbia aspiră la aderarea la Uniunea Europeană.

Șeful statului sârb a menționat și alte proiecte menite să reducă dependența energetică. Serbia importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, iar în cursul acestui an ar urma să înceapă construcția unui gazoduct spre Macedonia de Nord, care va oferi acces la gaze naturale lichefiate din Grecia.

De asemenea, este planificată construirea unei conducte de gaze către România, cu termen estimat de finalizare în 2027. „Aceasta este o diversificare excelentă”, a punctat Vučić.