Costul vieții în Rusia explodează! Inflația alimentară bate recordul ultimilor doi ani

Inflația din Rusia continuă să accelereze, în ciuda majorării repetate a ratei de bază de către Banca Centrală și a încercărilor guvernului de a controla prețurile prin intervenții directe la nivelul lanțurilor de retail.

Potrivit datelor publicate de Rosstat, în săptămâna 10-16 decembrie, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,35%, iar inflația anuală a atins 9,52% – cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023. În doar două săptămâni din luna decembrie, prețurile au crescut cu 0,97%, depășind cu o treime creșterea din întregul decembrie al anului trecut.

Inflația alimentară rămâne dominantă, potrivit lui Egor Susin, director de la GPB Private Banking. Conform Rosstat, prețurile alimentelor au crescut cu 10,93% în termeni anuali, marcând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022.

Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la cartofi (+88,8% de la începutul anului), din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile care au distrus 20% din recoltă. De asemenea, prețul cepei a crescut cu 45,4%, al verzei cu 40,3%, iar al sfeclei cu 30,8%.

Prețul untului a crescut cu 34,4% în acest an, în ciuda deciziei guvernului de a permite importuri din India, Iran, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Alte produse afectate de inflație includ laptele (+19,1%), smântâna (+18,5%), carnea de miel (+22,6%), carnea de vită (+12,4%) și pâinea (+14,3%).

„Inflația a scăpat de sub control, prețurile nu doar că nu se stabilizează, ci continuă să crească accelerat”, afirmă Serghei Suverov, strateg de investiții la Aricapital. El subliniază că resursele economiei sunt direcționate spre producția de echipamente militare, iar importurile sunt limitate de sancțiuni și dificultăți de plată.

Devalorizarea rublei contribuie și ea la creșterea presiunii inflaționiste, potrivit economistului Alexander Fetisov de la Rosselkhozbank.

Banca Centrală a Rusiei este așteptată să răspundă la această criză cu o nouă majorare a ratei de bază, până la cel puțin 23% în decembrie, estimează economiștii. De la mijlocul anului 2023, rata de bază a fost majorată de opt ori, dar impactul acestor măsuri este limitat, afirmă experții: cauza principală a inflației rămâne războiul, sancțiunile și militarizarea economiei.

Potrivit specialiștilor, până în 2025, rata de bază ar putea ajunge la 25%, un nivel comparabil cu cel din anul 2000. „Economia rusă se îndreaptă tot mai mult către un scenariu asemănător celui din Turcia, cu riscuri majore de stagflație”, avertizează Suverov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #inflație #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).