Costul vieții în Rusia explodează! Inflația alimentară bate recordul ultimilor doi ani

Inflația din Rusia continuă să accelereze, în ciuda majorării repetate a ratei de bază de către Banca Centrală și a încercărilor guvernului de a controla prețurile prin intervenții directe la nivelul lanțurilor de retail.

Potrivit datelor publicate de Rosstat, în săptămâna 10-16 decembrie, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,35%, iar inflația anuală a atins 9,52% – cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023. În doar două săptămâni din luna decembrie, prețurile au crescut cu 0,97%, depășind cu o treime creșterea din întregul decembrie al anului trecut.

Inflația alimentară rămâne dominantă, potrivit lui Egor Susin, director de la GPB Private Banking. Conform Rosstat, prețurile alimentelor au crescut cu 10,93% în termeni anuali, marcând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022.

Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la cartofi (+88,8% de la începutul anului), din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile care au distrus 20% din recoltă. De asemenea, prețul cepei a crescut cu 45,4%, al verzei cu 40,3%, iar al sfeclei cu 30,8%.

Prețul untului a crescut cu 34,4% în acest an, în ciuda deciziei guvernului de a permite importuri din India, Iran, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Alte produse afectate de inflație includ laptele (+19,1%), smântâna (+18,5%), carnea de miel (+22,6%), carnea de vită (+12,4%) și pâinea (+14,3%).

„Inflația a scăpat de sub control, prețurile nu doar că nu se stabilizează, ci continuă să crească accelerat”, afirmă Serghei Suverov, strateg de investiții la Aricapital. El subliniază că resursele economiei sunt direcționate spre producția de echipamente militare, iar importurile sunt limitate de sancțiuni și dificultăți de plată.

Devalorizarea rublei contribuie și ea la creșterea presiunii inflaționiste, potrivit economistului Alexander Fetisov de la Rosselkhozbank.

Banca Centrală a Rusiei este așteptată să răspundă la această criză cu o nouă majorare a ratei de bază, până la cel puțin 23% în decembrie, estimează economiștii. De la mijlocul anului 2023, rata de bază a fost majorată de opt ori, dar impactul acestor măsuri este limitat, afirmă experții: cauza principală a inflației rămâne războiul, sancțiunile și militarizarea economiei.

Potrivit specialiștilor, până în 2025, rata de bază ar putea ajunge la 25%, un nivel comparabil cu cel din anul 2000. „Economia rusă se îndreaptă tot mai mult către un scenariu asemănător celui din Turcia, cu riscuri majore de stagflație”, avertizează Suverov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #inflație #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.