Cotațiile petrolului scad pe fondul calmării riscurilor din Orient și a ofertei în creștere

Prețurile petrolului au scăzut luni, pe fondul reducerii tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu și al perspectivei unei noi majorări a producției de către OPEC+ în luna august. Aceste evoluții temperează riscurile de aprovizionare, într-un context dominat de incertitudini privind cererea globală, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în august au coborât cu 13 cenți (0,19%), ajungând la 67,64 dolari/baril, înainte de expirarea contractului. Contractul mai activ, cu livrare în septembrie, a scăzut cu 18 cenți, la 66,62 dolari/baril. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 32 de cenți (0,49%), până la 65,20 dolari/baril.

Săptămâna trecută, ambele repere internaționale au înregistrat cel mai mare declin săptămânal din martie 2023, însă rămân pe plus în luna iunie, cu o creștere lunară de peste 5% – al doilea avans consecutiv.

Escaladarea prețurilor din prima parte a lunii a fost alimentată de războiul de 12 zile început pe 13 iunie, când Israelul a atacat instalații nucleare iraniene. Prețul Brent a urcat peste 80 de dolari/baril după bombardamentele americane asupra Iranului, dar a căzut ulterior la 67 de dolari, după anunțul unui acord de încetare a focului făcut de președintele Donald Trump.

„Piața a eliminat mare parte din prima de risc geopolitic încorporată în preț după armistițiul Iran-Israel”, a explicat analistul Tony Sycamore de la IG Markets.

Între timp, patru delegați ai OPEC+ au declarat că organizația intenționează să majoreze producția cu 411.000 de barili pe zi în august, continuând astfel creșterile similare din lunile mai, iunie și iulie. Următoarea reuniune oficială a grupului va avea loc pe 6 iulie. Aceasta ar fi a cincea lună consecutivă în care OPEC+ renunță la reducerile de producție instituite anterior.

Cu toate acestea, presiunile negative persistă din cauza temerilor privind o cerere globală mai slabă, în special din partea Chinei. Activitatea manufacturieră chineză s-a contractat pentru a treia lună consecutiv în iunie, afectată de cererea internă slabă, exporturile în scădere și incertitudinile comerciale în relația cu SUA.

„Incertitudinile legate de ritmul de creștere economică globală continuă să limiteze prețurile petrolului”, a subliniat Priyanka Sachdeva, analist principal de piață la Phillip Nova.

#cotații #BRENT #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.