Cozi la ieșirea din Grecia. Mulți români și-au scurtat vacanța pentru a evita carantina

18 Iul. 2021, 08:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Iul. 2021, 08:16 // Actual //  MD Bani

Grecia trece, de la miezul nopții, de pe lista verde pe cea galbenă, astfel că numeroși români au decis să își scurteze vacanța și să se întoarcă în țară înainte ca noile măsuri, printre care și carantinarea pentru 14 zile a persoanelor nevaccinate sau fără test PCR negativ, să intre în vigoare, scrie Digi24.

Din cauza creşterii incidenţei, Grecia, o destinaţie preferată de români, intră în zona galbenă de la data de 18 iulie, ora 00.00, potrivit listei ţărilor cu risc epidemiologic, actualizată joi de Guvern. Potrivit măsurilor anunțate de autorități, cei vaccinați împotriva COVID-19 nu trebuie să stea în carantină. În schimb, cei nevaccinați care intră în România din țările aflate pe lista galbenă stau în carantină 14 zile, dacă nu prezintă un test PCR negativ.

Mulți români au ales sâmbătă să se întoarcă în țară, iar pe forumurile dedicate celor care călătoresc în Grecia au fost publicate imagini cu cozile care s-au format la vama Makaza, la ieșirea din Grecia spre Bulgaria. „Mai sunt 15 maşini în față… după 75 de minute de aşteptat”, povestește un român care pleacă din Grecia.

Cozi au fost raportate și pe sensul de intrare în Grecia prin vama Kulata-Promachonas. „Vama Kulata, coada de 800 metri. Am trecut în 40 min. Nu se testează, s-au uitat fugitiv pe documente”, spune o turistă pe unul din grupurile dedicate Greciei. Coadă la intrarea în Grecia prin vama Kulata.

Sâmbătă, Grecia a raportat 2.688 de noi cazuri de infectare cu coronavirus. MAE a anunțat că a fost notificat și privind trei cazuri de Covid-19 în rândul turiștilor români, două în insula Creta și altul în Santorini.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 13:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 13:34 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.