Credit Suisse îşi planifică renaşterea din cenuşă: Banca vrea să strângă 4 miliarde de dolari pentru reparații

Credit Suisse Group AG a luat cele mai drastice măsuri de până acum pentru a repara banca, dezvăluind un plan de restructurare care va presupune o majorare de capital de mai multe miliarde de dolari, o reducere drastică de personal şi divizarea băncii de investiţii, a raportat Bloomberg.

Banca intenţionează să strângă 4 miliarde de franci (4,1 miliarde de dolari) printr-o emisiune de drepturi şi prin vânzarea de acţiuni către investitori, inclusiv către Saudi National Bank, au anunţat joi oficialii băncii. În mod efectiv, planul în cauză va desfiinţa banca de investiţii, separând activităţile de consultanţă şi de pieţe de capital şi vânzând majoritatea activităţilor SPG către Apollo Global Management Inc. şi Pacific Investment Management Co.

Revizuirea reprezintă o încercare urgentă de a restabili credibilitatea Credit Suisse după ce o succesiune de pierderi şi erori de management i-au şifoniat reputaţia în lume. Directorul general Ulrich Koerner şi preşedintele Axel Lehmann, aduşi în calitate de manageri de criză, se confruntă acum cu sarcina de a executa cea mai mare reformă din istoria recentă a băncii, încercând în acelaşi timp să protejeze unitatea de gestionare a averilor.

„Noul Credit Suisse va fi cu siguranţă profitabil începând din 2024”, a declarat Koerner într-un interviu susţinut de Bloomberg Television. „Nu vrem să promitem prea mult şi să livrăm prea puţin, ci vrem să facem invers”.

Directorii băncii au vrut să evite o majorare de capital, având în vedere că acţiunile se tranzacţionau aproape de minimele record, dar în contextul ieşirii clienţilor din domeniul gestionării de avere, au decis în cele din urmă să majoreze capitalul pentru a contribui la consolidarea finanţelor sale. Banca a înregistrat o pierdere netă de 4,03 miliarde de franci în trimestrul al treilea şi a declarat că se aşteaptă la o pierdere şi în trimestrul al patrulea.

Printre cele mai mari schimbări care vor avea loc la banca de investiţii se numără plecarea şefului acesteia, Christian Meissner, şi renaşterea brandului First Boston.

Obiectivul principal al Credit Suisse în ceea ce priveşte banca de investiţii este reducerea activelor ponderate în funcţie de risc. Aceasta plasează activităţile europene de creditare şi pieţele de capital în „unitatea de eliberare de capital”, creată pentru a găzdui activele pe care banca intenţionează să le lichideze.

Restructurarea are loc în contextul în care rezultatele celui de-al treilea trimestru au scos în evidenţă provocările viitoare ale Credit Suisse. Banca a înregistrat o pierdere trimestrială de peste 4 miliarde de dolari, inclusiv o depreciere de 3,7 miliarde de franci a activelor de impozitare legate de reorganizare. Restructurarea va costa încă 2,9 miliarde de franci până în 2024.

#Credit Suisse #reconstructie #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.