Credit Suisse îşi planifică renaşterea din cenuşă: Banca vrea să strângă 4 miliarde de dolari pentru reparații

Credit Suisse Group AG a luat cele mai drastice măsuri de până acum pentru a repara banca, dezvăluind un plan de restructurare care va presupune o majorare de capital de mai multe miliarde de dolari, o reducere drastică de personal şi divizarea băncii de investiţii, a raportat Bloomberg.

Banca intenţionează să strângă 4 miliarde de franci (4,1 miliarde de dolari) printr-o emisiune de drepturi şi prin vânzarea de acţiuni către investitori, inclusiv către Saudi National Bank, au anunţat joi oficialii băncii. În mod efectiv, planul în cauză va desfiinţa banca de investiţii, separând activităţile de consultanţă şi de pieţe de capital şi vânzând majoritatea activităţilor SPG către Apollo Global Management Inc. şi Pacific Investment Management Co.

Revizuirea reprezintă o încercare urgentă de a restabili credibilitatea Credit Suisse după ce o succesiune de pierderi şi erori de management i-au şifoniat reputaţia în lume. Directorul general Ulrich Koerner şi preşedintele Axel Lehmann, aduşi în calitate de manageri de criză, se confruntă acum cu sarcina de a executa cea mai mare reformă din istoria recentă a băncii, încercând în acelaşi timp să protejeze unitatea de gestionare a averilor.

„Noul Credit Suisse va fi cu siguranţă profitabil începând din 2024”, a declarat Koerner într-un interviu susţinut de Bloomberg Television. „Nu vrem să promitem prea mult şi să livrăm prea puţin, ci vrem să facem invers”.

Directorii băncii au vrut să evite o majorare de capital, având în vedere că acţiunile se tranzacţionau aproape de minimele record, dar în contextul ieşirii clienţilor din domeniul gestionării de avere, au decis în cele din urmă să majoreze capitalul pentru a contribui la consolidarea finanţelor sale. Banca a înregistrat o pierdere netă de 4,03 miliarde de franci în trimestrul al treilea şi a declarat că se aşteaptă la o pierdere şi în trimestrul al patrulea.

Printre cele mai mari schimbări care vor avea loc la banca de investiţii se numără plecarea şefului acesteia, Christian Meissner, şi renaşterea brandului First Boston.

Obiectivul principal al Credit Suisse în ceea ce priveşte banca de investiţii este reducerea activelor ponderate în funcţie de risc. Aceasta plasează activităţile europene de creditare şi pieţele de capital în „unitatea de eliberare de capital”, creată pentru a găzdui activele pe care banca intenţionează să le lichideze.

Restructurarea are loc în contextul în care rezultatele celui de-al treilea trimestru au scos în evidenţă provocările viitoare ale Credit Suisse. Banca a înregistrat o pierdere trimestrială de peste 4 miliarde de dolari, inclusiv o depreciere de 3,7 miliarde de franci a activelor de impozitare legate de reorganizare. Restructurarea va costa încă 2,9 miliarde de franci până în 2024.

#Credit Suisse #reconstructie #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.