Credit Suisse neagă acuzațiile după scurgerile de informații. Ce spune despre informațiile apărute în presă

Credit Suisse a fost zguduită după ce o scurgere masivă de date a scos la lumină bogăția ascunsă a mai multor clienți ai băncii, transmite BBC.

Datele despre peste 18.000 de conturi bancare, care dețin mai mult de 100 de miliarde de dolari, au fost divulgate ziarului german Süddeutsche Zeitung. Informațiile cuprind date despre conturile personale, partajate și corporative, precum și cele deschise încă din anii 1940. Aproape 50 de organizații media au petrecut luni de zile studiind datele.

În investigațiile lor, ei sugerează că au găsit dovezi că conturile Credit Suisse au fost folosite de clienți implicați în infracțiuni grave, cum ar fi spălarea banilor sau traficul de droguri.

Însă banca elvețiană a respins acuzațiile într-o declarație, spunând că a respins cu fermitate acuzațiile și insinuările despre presupusele practici de afaceri ale băncii sau despre lipsa de diligență necesară.

„Problemele prezentate sunt predominant istorice, în unele cazuri datând încă din anii 1940, iar relatările asupra acestor chestiuni se bazează pe informații parțiale, inexacte sau selective scoase din context”, spun reprezentanții băncii.

În rapoartele publicate de organizații media precum The Guardian și New York Times, s-a susținut că banca a deschis sau a menținut conturi pentru clienți cu risc ridicat, inclusiv criminali și persoane implicate în traficul de persoane.

Deținerea unui cont elvețian nu este ilegală, iar scurgerea ar conține și date despre clienți care nu au făcut nimic rău.

Datele au fost partajate cu peste 40 de organizații media din întreaga lume de către grupul de jurnalism non-profit, Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției.

Include conturi bancare care datează de zeci de ani. Majoritatea au fost deschise din anul 2000, deși operațiunile curente ale băncii nu sunt incluse.

Credit Suisse a mai spus duminică că a revizuit un volum mare de conturi potențial asociate cu problemele ridicate.

„Aproximativ 90% din conturile analizate sunt astăzi închise sau erau în proces de închidere înainte de primirea anchetelor de presă, dintre care peste 60% au fost închise înainte de 2015”, a spus acesta, deși nu s-a exprimat cu privire la anumiți clienți menționați.

Banca a adăugat că este „profund conștientă de responsabilitatea sa față de clienți și de sistemul financiar în ansamblu de a se asigura că sunt respectate cele mai înalte standarde de conduită”.

„Aceste acuzații din mass-media par a fi un efort concertat de a discredita nu numai banca, ci și piața financiară elvețiană în ansamblu, care a suferit schimbări semnificative în ultimii câțiva ani”, se arată în comunicat.

„Rol rușinos”

Într-o declarație publicată de ziarul german Süddeutsche Zeitung, sursa anonimă și-a explicat motivația pentru scurgerea înregistrărilor în urmă cu mai bine de un an.

„Cred că legile elvețiene privind secretul bancar sunt imorale. Pretextul de a proteja confidențialitatea financiară este doar o frunză de smochin care acoperă rolul rușinos al băncilor elvețiene ca colaboratori ai evaziunilor fiscale”, au scris ei.

Nu se știe dacă anunțătorul este un individ sau un grup.

Ei au recunoscut, de asemenea, că „a avea un cont bancar elvețian offshore nu implică neapărat evaziune fiscală sau orice altă infracțiune financiară”.

Credit Suisse a subliniat că a luat „măsuri suplimentare semnificative în ultimul deceniu, inclusiv investiții suplimentare considerabile în combaterea criminalității financiare”.

Urmează alte scandaluri pentru banca elvețiană, inclusiv plecarea a doi dintre directorii săi de top după ce ar fi încălcat reglementările Covid și spionat foștii angajați.

#banca elvetiana #scurgere de informatii #Credit Suisse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.