Credit Suisse neagă acuzațiile după scurgerile de informații. Ce spune despre informațiile apărute în presă

Credit Suisse a fost zguduită după ce o scurgere masivă de date a scos la lumină bogăția ascunsă a mai multor clienți ai băncii, transmite BBC.

Datele despre peste 18.000 de conturi bancare, care dețin mai mult de 100 de miliarde de dolari, au fost divulgate ziarului german Süddeutsche Zeitung. Informațiile cuprind date despre conturile personale, partajate și corporative, precum și cele deschise încă din anii 1940. Aproape 50 de organizații media au petrecut luni de zile studiind datele.

În investigațiile lor, ei sugerează că au găsit dovezi că conturile Credit Suisse au fost folosite de clienți implicați în infracțiuni grave, cum ar fi spălarea banilor sau traficul de droguri.

Însă banca elvețiană a respins acuzațiile într-o declarație, spunând că a respins cu fermitate acuzațiile și insinuările despre presupusele practici de afaceri ale băncii sau despre lipsa de diligență necesară.

„Problemele prezentate sunt predominant istorice, în unele cazuri datând încă din anii 1940, iar relatările asupra acestor chestiuni se bazează pe informații parțiale, inexacte sau selective scoase din context”, spun reprezentanții băncii.

În rapoartele publicate de organizații media precum The Guardian și New York Times, s-a susținut că banca a deschis sau a menținut conturi pentru clienți cu risc ridicat, inclusiv criminali și persoane implicate în traficul de persoane.

Deținerea unui cont elvețian nu este ilegală, iar scurgerea ar conține și date despre clienți care nu au făcut nimic rău.

Datele au fost partajate cu peste 40 de organizații media din întreaga lume de către grupul de jurnalism non-profit, Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției.

Include conturi bancare care datează de zeci de ani. Majoritatea au fost deschise din anul 2000, deși operațiunile curente ale băncii nu sunt incluse.

Credit Suisse a mai spus duminică că a revizuit un volum mare de conturi potențial asociate cu problemele ridicate.

„Aproximativ 90% din conturile analizate sunt astăzi închise sau erau în proces de închidere înainte de primirea anchetelor de presă, dintre care peste 60% au fost închise înainte de 2015”, a spus acesta, deși nu s-a exprimat cu privire la anumiți clienți menționați.

Banca a adăugat că este „profund conștientă de responsabilitatea sa față de clienți și de sistemul financiar în ansamblu de a se asigura că sunt respectate cele mai înalte standarde de conduită”.

„Aceste acuzații din mass-media par a fi un efort concertat de a discredita nu numai banca, ci și piața financiară elvețiană în ansamblu, care a suferit schimbări semnificative în ultimii câțiva ani”, se arată în comunicat.

„Rol rușinos”

Într-o declarație publicată de ziarul german Süddeutsche Zeitung, sursa anonimă și-a explicat motivația pentru scurgerea înregistrărilor în urmă cu mai bine de un an.

„Cred că legile elvețiene privind secretul bancar sunt imorale. Pretextul de a proteja confidențialitatea financiară este doar o frunză de smochin care acoperă rolul rușinos al băncilor elvețiene ca colaboratori ai evaziunilor fiscale”, au scris ei.

Nu se știe dacă anunțătorul este un individ sau un grup.

Ei au recunoscut, de asemenea, că „a avea un cont bancar elvețian offshore nu implică neapărat evaziune fiscală sau orice altă infracțiune financiară”.

Credit Suisse a subliniat că a luat „măsuri suplimentare semnificative în ultimul deceniu, inclusiv investiții suplimentare considerabile în combaterea criminalității financiare”.

Urmează alte scandaluri pentru banca elvețiană, inclusiv plecarea a doi dintre directorii săi de top după ce ar fi încălcat reglementările Covid și spionat foștii angajați.

#banca elvetiana #scurgere de informatii #Credit Suisse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un protest spontan a avut loc vineri la rafinăria Petromidia din Năvodari, cea mai mare din România, unde câteva zeci de angajați s-au adunat în zona clădirii administrative, nemulțumiți de stadiul negocierilor salariale. Acțiunea s-a desfășurat fără incidente, iar activitatea rafinăriei nu a fost afectată semnificativ.

Liderul sindical Auraș Stănilă a declarat că oamenii sunt nemulțumiți, deoarece oferta prezentată de conducere nu prevede majorări salariale, ci doar acordarea unor bonusuri. Negocierile nu sunt încheiate, iar o nouă rundă de discuții cu administrația companiei era programată în cursul zilei.

Într-o reacție oficială, KMG International (Rompetrol) a transmis că salariul mediu net al angajaților de pe platforma Petromidia depășește 10 900 de lei (aproximativ 2 200 de euro) pe lună, sumă influențată de munca în schimburi, sporuri și ore suplimentare, la care se adaugă beneficii precum prime, asigurări medicale, servicii medicale private, programe de formare și transport asigurat.

Compania susține însă că nu își poate permite o majorare salarială generală în 2026, invocând presiunea fiscală ridicată și situația financiară dificilă. Potrivit KMGI, rafinăria operează de câțiva ani într-un „cadru fiscal excepțional și împovărător”, iar la finalul anului 2025 datoria Rompetrol Rafinare ar fi ajuns la aproximativ 1,2 miliarde de dolari, în creștere cu 70% față de finalul lui 2022. În același timp, pierderile financiare acumulate ar depăși 1,2 miliarde de dolari.

Reprezentanții companiei afirmă că o majorare salarială colectivă solicitată de sindicat ar avea un impact anual de peste 21 de milioane de dolari începând din 2026, ceea ce, în actualul context fiscal și financiar, ar pune în pericol stabilitatea operațională și locurile de muncă. KMGI susține că va putea reanaliza indexările salariale abia după 2027, în funcție de evoluția cadrului economic și legislativ.

Petromidia are un rol important pe piața energetică din România, operând aproape jumătate din capacitatea de rafinare a țării și asigurând o parte semnificativă din consumul intern de carburanți. Grupul KMGI deține operațiuni și în Republica Moldova, unde Rompetrol este unul dintre principalii importatori și comercianți de produse petroliere.