Credit Suisse neagă acuzațiile după scurgerile de informații. Ce spune despre informațiile apărute în presă

22 Feb. 2022, 09:55
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
22 Feb. 2022, 09:55 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Credit Suisse a fost zguduită după ce o scurgere masivă de date a scos la lumină bogăția ascunsă a mai multor clienți ai băncii, transmite BBC.

Datele despre peste 18.000 de conturi bancare, care dețin mai mult de 100 de miliarde de dolari, au fost divulgate ziarului german Süddeutsche Zeitung. Informațiile cuprind date despre conturile personale, partajate și corporative, precum și cele deschise încă din anii 1940. Aproape 50 de organizații media au petrecut luni de zile studiind datele.

În investigațiile lor, ei sugerează că au găsit dovezi că conturile Credit Suisse au fost folosite de clienți implicați în infracțiuni grave, cum ar fi spălarea banilor sau traficul de droguri.

Însă banca elvețiană a respins acuzațiile într-o declarație, spunând că a respins cu fermitate acuzațiile și insinuările despre presupusele practici de afaceri ale băncii sau despre lipsa de diligență necesară.

„Problemele prezentate sunt predominant istorice, în unele cazuri datând încă din anii 1940, iar relatările asupra acestor chestiuni se bazează pe informații parțiale, inexacte sau selective scoase din context”, spun reprezentanții băncii.

În rapoartele publicate de organizații media precum The Guardian și New York Times, s-a susținut că banca a deschis sau a menținut conturi pentru clienți cu risc ridicat, inclusiv criminali și persoane implicate în traficul de persoane.

Deținerea unui cont elvețian nu este ilegală, iar scurgerea ar conține și date despre clienți care nu au făcut nimic rău.

Datele au fost partajate cu peste 40 de organizații media din întreaga lume de către grupul de jurnalism non-profit, Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției.

Include conturi bancare care datează de zeci de ani. Majoritatea au fost deschise din anul 2000, deși operațiunile curente ale băncii nu sunt incluse.

Credit Suisse a mai spus duminică că a revizuit un volum mare de conturi potențial asociate cu problemele ridicate.

„Aproximativ 90% din conturile analizate sunt astăzi închise sau erau în proces de închidere înainte de primirea anchetelor de presă, dintre care peste 60% au fost închise înainte de 2015”, a spus acesta, deși nu s-a exprimat cu privire la anumiți clienți menționați.

Banca a adăugat că este „profund conștientă de responsabilitatea sa față de clienți și de sistemul financiar în ansamblu de a se asigura că sunt respectate cele mai înalte standarde de conduită”.

„Aceste acuzații din mass-media par a fi un efort concertat de a discredita nu numai banca, ci și piața financiară elvețiană în ansamblu, care a suferit schimbări semnificative în ultimii câțiva ani”, se arată în comunicat.

„Rol rușinos”

Într-o declarație publicată de ziarul german Süddeutsche Zeitung, sursa anonimă și-a explicat motivația pentru scurgerea înregistrărilor în urmă cu mai bine de un an.

„Cred că legile elvețiene privind secretul bancar sunt imorale. Pretextul de a proteja confidențialitatea financiară este doar o frunză de smochin care acoperă rolul rușinos al băncilor elvețiene ca colaboratori ai evaziunilor fiscale”, au scris ei.

Nu se știe dacă anunțătorul este un individ sau un grup.

Ei au recunoscut, de asemenea, că „a avea un cont bancar elvețian offshore nu implică neapărat evaziune fiscală sau orice altă infracțiune financiară”.

Credit Suisse a subliniat că a luat „măsuri suplimentare semnificative în ultimul deceniu, inclusiv investiții suplimentare considerabile în combaterea criminalității financiare”.

Urmează alte scandaluri pentru banca elvețiană, inclusiv plecarea a doi dintre directorii săi de top după ce ar fi încălcat reglementările Covid și spionat foștii angajați.

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII