Credit Suisse neagă acuzațiile după scurgerile de informații. Ce spune despre informațiile apărute în presă

Credit Suisse a fost zguduită după ce o scurgere masivă de date a scos la lumină bogăția ascunsă a mai multor clienți ai băncii, transmite BBC.

Datele despre peste 18.000 de conturi bancare, care dețin mai mult de 100 de miliarde de dolari, au fost divulgate ziarului german Süddeutsche Zeitung. Informațiile cuprind date despre conturile personale, partajate și corporative, precum și cele deschise încă din anii 1940. Aproape 50 de organizații media au petrecut luni de zile studiind datele.

În investigațiile lor, ei sugerează că au găsit dovezi că conturile Credit Suisse au fost folosite de clienți implicați în infracțiuni grave, cum ar fi spălarea banilor sau traficul de droguri.

Însă banca elvețiană a respins acuzațiile într-o declarație, spunând că a respins cu fermitate acuzațiile și insinuările despre presupusele practici de afaceri ale băncii sau despre lipsa de diligență necesară.

„Problemele prezentate sunt predominant istorice, în unele cazuri datând încă din anii 1940, iar relatările asupra acestor chestiuni se bazează pe informații parțiale, inexacte sau selective scoase din context”, spun reprezentanții băncii.

În rapoartele publicate de organizații media precum The Guardian și New York Times, s-a susținut că banca a deschis sau a menținut conturi pentru clienți cu risc ridicat, inclusiv criminali și persoane implicate în traficul de persoane.

Deținerea unui cont elvețian nu este ilegală, iar scurgerea ar conține și date despre clienți care nu au făcut nimic rău.

Datele au fost partajate cu peste 40 de organizații media din întreaga lume de către grupul de jurnalism non-profit, Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției.

Include conturi bancare care datează de zeci de ani. Majoritatea au fost deschise din anul 2000, deși operațiunile curente ale băncii nu sunt incluse.

Credit Suisse a mai spus duminică că a revizuit un volum mare de conturi potențial asociate cu problemele ridicate.

„Aproximativ 90% din conturile analizate sunt astăzi închise sau erau în proces de închidere înainte de primirea anchetelor de presă, dintre care peste 60% au fost închise înainte de 2015”, a spus acesta, deși nu s-a exprimat cu privire la anumiți clienți menționați.

Banca a adăugat că este „profund conștientă de responsabilitatea sa față de clienți și de sistemul financiar în ansamblu de a se asigura că sunt respectate cele mai înalte standarde de conduită”.

„Aceste acuzații din mass-media par a fi un efort concertat de a discredita nu numai banca, ci și piața financiară elvețiană în ansamblu, care a suferit schimbări semnificative în ultimii câțiva ani”, se arată în comunicat.

„Rol rușinos”

Într-o declarație publicată de ziarul german Süddeutsche Zeitung, sursa anonimă și-a explicat motivația pentru scurgerea înregistrărilor în urmă cu mai bine de un an.

„Cred că legile elvețiene privind secretul bancar sunt imorale. Pretextul de a proteja confidențialitatea financiară este doar o frunză de smochin care acoperă rolul rușinos al băncilor elvețiene ca colaboratori ai evaziunilor fiscale”, au scris ei.

Nu se știe dacă anunțătorul este un individ sau un grup.

Ei au recunoscut, de asemenea, că „a avea un cont bancar elvețian offshore nu implică neapărat evaziune fiscală sau orice altă infracțiune financiară”.

Credit Suisse a subliniat că a luat „măsuri suplimentare semnificative în ultimul deceniu, inclusiv investiții suplimentare considerabile în combaterea criminalității financiare”.

Urmează alte scandaluri pentru banca elvețiană, inclusiv plecarea a doi dintre directorii săi de top după ce ar fi încălcat reglementările Covid și spionat foștii angajați.

#banca elvetiana #scurgere de informatii #Credit Suisse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat emisiunea suplimentară de acțiuni ale SA „Basarabia-Nord”, în sumă de 124,5 milioane lei, reprezentând 6 226 538 de acțiuni ordinare nominative, emise din contul datoriilor creditoriale.

În urma operațiunii, capitalul social al societății va crește la 141 005 460 lei, divizat în 7 050 273 de acțiuni de clasa I, fiecare cu valoarea nominală de 20 lei. „Basarabia-Nord” face parte din grupul Filetti.

Totodată, compania „Produse de Familie” SRL, cunoscută sub brandul Filetti (producător de mezeluri), este afiliată lui Denis Cibizov, cel care controlează producătorul de băuturi tari Zernoff prin intermediul firmei Viteza Optim (78,2%). Datele financiare recente arată că „Produse de Familie” SRL a raportat în 2024 un profit de 12,6 milioane lei, față de 7,2 milioane lei în 2023, și o cifră de afaceri de 286,7 milioane lei.

Numele lui Denis Cibizov a fost legat de mai multe scandaluri de-a lungul anilor. În 2009, fostul director al combinatului de carne Carmez, Anatol Câșlaru, acuza compania Optim-Comerț (parte a grupului Zernoff) că ar fi participat la un atac raider asupra întreprinderii. În acea perioadă, unul dintre membrii consiliului „Basarabia-Nord” și al conducerii Zernoff, Dmitri Țacenco, a condus Carmez, timp în care Câșlaru se afla în arest – despre care acesta susținea că fusese orchestrat de Zernoff, în plină guvernare comunistă.

Mai mult, un raport al CCCEC (actual CNA) din 2010 privind schemele de monopolizare a pieței cărnii menționa explicit „Basarabia-Nord” și „Bio Alliance” SRL. Potrivit unor concurenți din industrie, protejați politic în perioada 2001–2009, grupul Zernoff și-ar fi consolidat controlul asupra pieței mezelurilor și importurilor de carne, devenind unul dintre actorii dominanți ai sectorului.