Startap-ul Framey – aplicația românească de turism care primește 1 milion de dolari. Cine oferă finanțarea?

22 Iul. 2021, 13:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
22 Iul. 2021, 13:28 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Turismul e încă afectat grav de criza COVID-19, dar o aplicație românească pentru pasionații de călătorii, încă nelansată oficial pe piață, tocmai a reușit să obțină o rundă de finanțare de capital de risc de 1 milion de dolari, condusă de un fond de investiții din Emiratele Arabe Unite, scrie startupcafe.ro.

Startup-ul Framey, înființat de numai 2 ani, a primit acum investiția seed de la fondul ICE Capital din Dubai, cu participarea unui fond de investiții din România, JECO Capital.

Framey va folosi fondurile pentru a investi în dezvoltarea aplicației, extinderea operațiunilor și a echipei și lansarea la nivel internațional.

Fondată în 2019 de antreprenorii români Robert Preoteasa și Alexandru Iulian Florea, firma Framey construiește o aplicație care își propune să schimbe modul în care utilizatorii își aleg o destinație, inspirându-i pe aceștia, prin imagini, să parcurgă întregul proces al unei călătorii: de la inspirație, planificare, la experiența personală și apoi publicarea imaginilor pentru alți utilizatori.

„Suntem foarte încântați că am închis această rundă de finanțare și suntem optimiști cu privire la capitolul următor deoarece vedem oportunități enorme de creștere. Nu numai că am construit o platformă scalabilă pentru pasionații de călătorii, dar intenționăm să revoluționăm industria turismului, schimbând felul în care oamenii își plănuiesc călătoriile și experiențele. Pasionații de călătorii sunt din ce în ce mai influențați de imagini, așa că acesta a devenit scopul nostru – de a transforma fotografiile de vis în călătorii memorabile,” a declarat Robert Preoteasa, cofondator și CEO-ul al Framey.

„Ne place să fim aproape de publicul nostru, să le înțelegem nevoile și să lucrăm pentru a-i inspira să descopere locuri noi, prin intermediul fotografiilor. Ne concentrăm pe impactul pe care îl au imaginile, deoarece credem că acestea îi inspiră pe oameni să descopere și să viziteze noi locuri în întreaga lume. Până în prezent, am primit feedback foarte bun de la testerii beta și de la creatorii cu care am colaborat,” a explicat Alexandru Iulian Florea, celălalt fondator.

Aplicația Framey, ce va fi lansată în această vară, îi va ajuta pe utilizatori să își facă planuri de călătorie, să găsească locuri interesante de vizitat în apropierea lor, să facă poze inedite și să împărtășească momentele frumoase cu alți utilizatori. În cadrul aplicației Framey, utilizatorii vor avea toate instrumentele necesare pentru a planifica un nou itinerariu de călătorie.

Ce este Framey

Framey este o aplicație mobilă, pentru iOS și Android, care își propune să ofere utilizatorilor opțiunea să își creeze itinerarii pornind de la imaginile pe care le apreciază în aplicație. Echipa Framey vrea să inspire pasionații de călătorii să folosească fotografiile pe care le admiră online pentru a le transforma în călătorii memorabile.

Folosind aplicația Framey, utilizatorii vor putea găsi locurile exacte de unde pot face poze frumoase atunci când călătoresc, misiunea companiei fiind de a ghida utilizatorii prin unele dintre cele mai frumoase locuri ascunse de pe pământ, oferindu-le în același timp o nouă perspectivă pentru atracțiile cunoscute.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.