„Creștere” de până la 1,3% în 2026: Moscova prezintă stagnarea drept progres economic

Economia Rusiei ar urma să înregistreze în 2026 o creștere modestă, estimată între 1% și 1,3%, potrivit declarațiilor vicepremierului Aleksandr Novak. Oficialul a prezentat prognoza în cadrul unei ședințe a Comitetului pentru politică economică din Consiliul Federației.

Potrivit acestuia, avansul PIB va fi susținut în principal de factori interni, iar inflația este așteptată să revină la nivelul țintit de autorități, în jur de 4–4,5% până la finalul anului. Novak a explicat că ritmul redus de creștere este legat de politicile monetare și bugetare stricte aplicate de guvern și de banca centrală, măsuri considerate necesare pentru a tempera inflația. El a amintit că economia rusă a crescut anul trecut cu aproximativ 1%.

Vicepremierul a vorbit și despre piața carburanților, susținând că situația s-a stabilizat încă din toamna trecută. În prezent, ar exista suficiente volume de benzină și motorină pentru consumul intern, iar în privința exporturilor de produse petroliere ar trebui menținut un echilibru între piața internă și cea externă. Novak a adăugat că resursele energetice ale Rusiei continuă să fie solicitate pe piețele internaționale.

În ceea ce privește relațiile externe, oficialul rus nu a exclus posibilitatea reluării legăturilor economice cu unele state europene, în funcție de deciziile politice ale liderilor acestora. El a menționat exemple precum Ungaria, Slovacia și Serbia, despre care a spus că își apără interesele naționale.

Declarațiile vin în contextul în care Fondul Monetar Internațional a revizuit recent în scădere prognoza de creștere a economiei ruse pentru 2026, estimând un avans de doar 0,8%, și a ajustat negativ și perspectiva pentru 2027, considerând că creșterea va fi de doar 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#prognoza #crestere economica #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.