Creștere moderată a prețurilor în luna februarie 2024 în Republica Moldova

Datele statistice recente arată că prețurile medii de consum în Republica Moldova au înregistrat o creștere moderată în luna februarie 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent și comparativ cu luna ianuarie 2024.

Potrivit datelor furnizate de autoritățile relevante, prețurile medii de consum în februarie 2024 au crescut cu 4,3% în comparație cu februarie 2023. Această creștere, deși semnificativă, este mai mică decât cea înregistrată în perioada similară a anului anterior, când creșterea a fost de 25,9%.

Analiza detaliată arată că această creștere a prețurilor a fost determinată de majorarea prețurilor la produsele alimentare cu aproximativ 3,5%, la mărfurile nealimentare cu 5,6%, și la serviciile prestate populației cu 3,1%.

Comparativ cu luna ianuarie 2024, în februarie 2024 s-a înregistrat o majorare a prețurilor medii de consum cu 0,7%. Această creștere, deși modestă, indică o tendință ascendentă în ceea ce privește inflația.

Printre factorii care au contribuit la această creștere se numără majorarea prețurilor la legume cu 3,4%, fructe cu 1,9%, combustibili și carburanți cu 3,6%, și medicamente cu 0,5%. În același timp, s-au înregistrat diminuări de preț la ouă de găină cu 8,3%, carne și preparate din carne cu 0,5%, și ulei vegetal cu 0,3%.

De asemenea, în luna februarie 2024 față de ianuarie 2024, tariful de furnizare a energiei termice s-a majorat cu 13,5%, în timp ce tarifele reglementate de furnizare a gazelor naturale au înregistrat o scădere cu 4,4%.

În concluzie, prețurile medii de consum în Republica Moldova au înregistrat o creștere moderată în luna februarie 2024, reflectând o tendință de stabilizare după creșterile semnificative din perioada precedentă.

Rata inflației medii anuale va constitui 4,7 la sută în anul 2024 și 4,5 la sută în 2025, potrivit ultimului Raport asupra inflației prezentat pe 13 februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au intrat pe un trend clar descendent în 2025, ceea ce confirmă încetinirea pieței imobiliare nu doar la nivel de tranzacții, ci și la nivel de intenție de construcție. Datele Biroul Național de Statistică arată că, pe parcursul anului trecut, au fost eliberate 2.161 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 5,1% mai puține față de 2024, acestea reprezentând 73,1% din totalul autorizațiilor de construire.

Deși segmentul rezidențial rămâne dominant, dinamica trimestrială indică o frânare vizibilă. Comparativ cu anii precedenți, 2025 marchează un recul constant al autorizațiilor pentru locuințe, în special în prima parte a anului, când a fost atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani. În trimestrul IV, numărul autorizațiilor rezidențiale a rămas sub nivelurile din 2023 și 2024, iar față de trimestrul III s-a înregistrat o scădere de 11,6%, semn al prudenței crescute în sectorul construcțiilor.

Distribuția pe medii arată că scăderea este generată în special de mediul rural, unde numărul total al autorizațiilor a coborât cu peste 17% față de anul precedent. În mediul urban se observă o ușoară creștere statistică, însă aceasta nu reușește să compenseze declinul din zonele rurale, care concentrează în continuare mai mult de jumătate din autorizațiile eliberate la nivel național.

La nivel regional, tendința descendentă este prezentă aproape peste tot. În municipiul Chișinău, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale s-a redus cu 3,4%, în regiunea Centru cu 5,4%, în Nord cu 9,3%, iar în Sud cu aproape 19%, cea mai severă scădere din țară. Singura excepție este UTA Găgăuzia, unde s-a înregistrat o creștere de 11,8% a autorizațiilor pentru locuințe.

Evoluția autorizațiilor confirmă faptul că reculul pieței imobiliare din 2025 este unul structural. Mai puține autorizații eliberate astăzi înseamnă mai puține locuințe noi în anii următori, ceea ce explică de ce, în pofida prăbușirii numărului de tranzacții, prețurile pe piața imobiliară rămân ridicate și marcate de incertitudine.