Creștere moderată a prețurilor în luna februarie 2024 în Republica Moldova

Datele statistice recente arată că prețurile medii de consum în Republica Moldova au înregistrat o creștere moderată în luna februarie 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent și comparativ cu luna ianuarie 2024.

Potrivit datelor furnizate de autoritățile relevante, prețurile medii de consum în februarie 2024 au crescut cu 4,3% în comparație cu februarie 2023. Această creștere, deși semnificativă, este mai mică decât cea înregistrată în perioada similară a anului anterior, când creșterea a fost de 25,9%.

Analiza detaliată arată că această creștere a prețurilor a fost determinată de majorarea prețurilor la produsele alimentare cu aproximativ 3,5%, la mărfurile nealimentare cu 5,6%, și la serviciile prestate populației cu 3,1%.

Comparativ cu luna ianuarie 2024, în februarie 2024 s-a înregistrat o majorare a prețurilor medii de consum cu 0,7%. Această creștere, deși modestă, indică o tendință ascendentă în ceea ce privește inflația.

Printre factorii care au contribuit la această creștere se numără majorarea prețurilor la legume cu 3,4%, fructe cu 1,9%, combustibili și carburanți cu 3,6%, și medicamente cu 0,5%. În același timp, s-au înregistrat diminuări de preț la ouă de găină cu 8,3%, carne și preparate din carne cu 0,5%, și ulei vegetal cu 0,3%.

De asemenea, în luna februarie 2024 față de ianuarie 2024, tariful de furnizare a energiei termice s-a majorat cu 13,5%, în timp ce tarifele reglementate de furnizare a gazelor naturale au înregistrat o scădere cu 4,4%.

În concluzie, prețurile medii de consum în Republica Moldova au înregistrat o creștere moderată în luna februarie 2024, reflectând o tendință de stabilizare după creșterile semnificative din perioada precedentă.

Rata inflației medii anuale va constitui 4,7 la sută în anul 2024 și 4,5 la sută în 2025, potrivit ultimului Raport asupra inflației prezentat pe 13 februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.