Creştere record a relaţiilor comerciale între malurile Prutului. Şeful AIR: România e singura poartă a Moldovei în UE

În 2022, relațiile comerciale moldo-române au înregistrat creștere record. Cifra s-a dublat cu 50% faţă de anul precedent, potrivit președintelui executiv al Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova (AIR), Dan Nuțiu.

Oficialul a precizat în cadrul emisiunii „Impact Global”, difuzată la TVR Moldova, că „România este unica poartă” a noastră spre Uniunea Europeană. În opinia sa, economicul nu ține cont de crizele pe care le înfruntăm.

„Din fericire economicul își vede de parcurs fără de a ține cont de crizele cu care ne confruntăm de trei ani încoace și anul 2022 s-a încheiat cu un nou record istoric al relațiilor comerciale bilaterale de 3,5 miliarde de dolari, 50 la sută mai mult decât anul precedent. Este un fapt normal în momentul în care România e singura poartă a R. Moldova în UE ca aceste schimburi să crească. Și în acest moment continuu să susțin – nu a fost atins un vârf și nici măcar nu suntem aproape de acel vârf pe care eu îl estimez”, declară Dan Nuțiu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

El s-a referit și la cele mai atractive domenii pentru investitorii din România în Republica Moldova. Este vorba despre tehnologii informaționale, comunicații, imobiliare și chestiuni financiar bancare.

„Avem de recuperat și sunt convins că, inclusiv, începând cu acest an în domenii precum agricultură, silvicultură și pescuit și în zona de intermediar-financiare și asigurare ca exemplu”, a specificat președintele executiv al Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova”, mai afirmă președintele executiv al AIR.

Fiind întrebat care ar fi, în prezent, impedimentele pentru oamenii de afaceri din România de a investi în Republica Moldova, Dan Nuțiu a menționat lipsa predictibilității, în contextul războiului. „Republica Moldova, ca și România, se învecinează la est cu un vecin aflat într-o situație extrem de delicată, de dificilă, cu un război care a schimbat întreaga paradigmă a relațiilor comerciale”, a conchis acesta.

Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

#Dan Nutiu #AIR #relatii comerciale #investitori #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.