Criza agricolă se adâncește! Fermierii, dezamăgiți de întâlnirea cu Recean și Bolea

La întâlnirea organizată la Guvern, premierul Dorin Recean și ministrul Agriculturii Vladimir Bolea s-au confruntat cu o reacție negativă din partea fermierilor moldoveni. Agricultorii și-au exprimat nemulțumirea față de soluțiile propuse de Guvern pentru a face față crizei din domeniu, care include provocări economice și de resurse.

Întâlnirea a fost marcată de tensiuni, iar unii fermieri au părăsit ședința înainte de final, anunțând că vor adresa problemele lor către ambasadele străine pentru a căuta suport internațional.

În încercarea de a răspunde criticilor, ministrul Bolea a anunțat că Guvernul a identificat încă 100 de milioane de lei pentru a sprijini fermierii, dar acest anunț nu a reușit să calmeze nemulțumirile exprimate de participanți. Problemele din sectorul agricol rămân o preocupare majoră, iar soluțiile rapide și eficiente sunt așteptate fermieri.

„Premieriul a dat indicații Ministerului de Finanțe pentru identificarea banilor pentru reanimarea creditului agricol de urneță, care s-a fiinalizat la 31 mai. De acest instrument au beneficiat 280 de agenți economici și 48 de agenți economici au beneficiat de creditul garantat din partea statului”, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea după ședința cu fermierii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #Recean #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.