Criza agricolă se adâncește! Fermierii, dezamăgiți de întâlnirea cu Recean și Bolea

La întâlnirea organizată la Guvern, premierul Dorin Recean și ministrul Agriculturii Vladimir Bolea s-au confruntat cu o reacție negativă din partea fermierilor moldoveni. Agricultorii și-au exprimat nemulțumirea față de soluțiile propuse de Guvern pentru a face față crizei din domeniu, care include provocări economice și de resurse.

Întâlnirea a fost marcată de tensiuni, iar unii fermieri au părăsit ședința înainte de final, anunțând că vor adresa problemele lor către ambasadele străine pentru a căuta suport internațional.

În încercarea de a răspunde criticilor, ministrul Bolea a anunțat că Guvernul a identificat încă 100 de milioane de lei pentru a sprijini fermierii, dar acest anunț nu a reușit să calmeze nemulțumirile exprimate de participanți. Problemele din sectorul agricol rămân o preocupare majoră, iar soluțiile rapide și eficiente sunt așteptate fermieri.

„Premieriul a dat indicații Ministerului de Finanțe pentru identificarea banilor pentru reanimarea creditului agricol de urneță, care s-a fiinalizat la 31 mai. De acest instrument au beneficiat 280 de agenți economici și 48 de agenți economici au beneficiat de creditul garantat din partea statului”, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea după ședința cu fermierii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #Recean #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.