Criza vinului de Bordeaux

01 Mart. 2023, 04:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Mart. 2023, 04:31 // Actual //  bani.md

Franța se confruntă cu o supraproducție de vin roșu. Pentru a reduce oferta, multe podgorii sunt abandonate iar vinul trebuie transformat în parfum și combustibil. Statul și UE susțin ideea.

Franța este mândră de vinul ei. Vinul face parte din cultura Franței și este ca atare recunoscut în întreaga lume. În urmă cu aproape un sfert de secol, UNESCO a declarat podgoriile din Saint-Émilion, de lângă Bordeaux, sit al patrimoniului universal. Din păcate, starea de spirit a viticultorilor din sud-vest se degradează: o criză de supraproducție împovărează industria.
În Franța se produce prea mult vin – în special vin roșu. Deși cele mai prestigioase soiuri pot fi vândute în continuare clienților bogați cu câteva sute de euro sticla, viticultorii din segmentul mediu și inferior se plâng de presiunea masivă asupra prețurilor.

Podgorii care dispar

Pe măsură ce prețurile scad, viticultorii sunt tot mai deciși să reducă oferta și chiar să defrișeze podgorii. În Bordelais, în sud-vestul țării, ar putea să dispară vii de pe aproximativ 40.000 de hectare, a avertizat producătorul de vinuri Olivier Metzinger, într-un interviu pentru Sud-Radio, în decembrie. O suprafață de dimensiunea orașului Köln. Cu puțin timp înainte de Crăciun, Metzinger a ieșit în stradă împreună cu colegii săi pentru a atrage atenția asupra nevoilor viticultorilor: „Fie schimbăm soiurile de struguri și producem alte tipuri de vin, fie desființăm toată plantația”.

În prezent sunt în desfășurare discuții cu guvernul – renunțarea la 10.000 de hectare, aproape zece la sută din suprafața totală cultivată în regiune, este realistă, potrivit lui Christophe Chateau, director de comunicare al asociației viticultorilor din Bordeaux Conseil Interprofessionnel du Vin (CIVB).

Francezii beau tot mai puțin vin

Perspectivele pentru sector sunt alarmante. Vânzările de vin roșu în supermarketuri reprezintă o bună jumătate din volumul total al afacerilor, dar sunt în scădere de ani de zile. În 2022 au fost cu 15% mai mici, pe fondul inflației ridicate. Consumul de vin roșu în Franța ar putea scădea cu încă 60% în următorii zece ani, estimează reprezentantul CIVB, într-o discuție cu DW.

Experții explică declinul și printr-o schimbare culturală. Consumul de vin în societatea franceză este în scădere. În trecut, un pahar de vin roșu era nelipsit de la orice masă. Între timp, mulți francezi nu mai consumă alcool la prânz. Erorile de management și presiunea concurenței străine au agravat și mai mult situația.

Vin transformat în combustibil

Viticultorii din regiunile de vin roșu Bordelais, Vallée du Rhône și Languedoc consideră că statul are obligația de a-i ajuta să amortizeze schimbarea. O investiție de 160 de milioane de euro, fonduri naționale și europene, urmează să permită dezvoltarea unei campanii de distilare și să despăgubească viticultorii pentru 2,5 milioane de hectolitri de vin – în principal roșu. Până la două treimi din excedentul actual ar urma să dispară de pe piață în acest fel.

Alcoolul distilat poate fi ulterior transformat în parfumuri, dezinfectanți sau combustibil bioetanol. Franța a acumulat deja experiență cu această formă de intervenție pe piață. În perioada de izolare cauzată de pandemia corona din 2020, Ministerul Agriculturii de la Paris a aprobat distilarea a două milioane de hectolitri, aproape cinci la sută din producția totală anuală din Franța. Viticultorii au primit atunci între 58 și 78 de euro pe hectolitru.

Schimbare structurală în industrie

Industria depinde însă tot mai mult de exporturi iar programul de distilare nu schimbă problemele structurale ale branșei. Exporturile către China s-au prăbușit în timpul pandemiei și, chiar dacă este de așteptat să crească din nou în acest an, nu este clar dacă vor reveni rapid la nivelul de dinaintea crizei.

Guvernul intenționează să sprijine și viticultorii în dezvoltarea unei noi strategii. Pe termen lung, sectorul viniviticol al Franței trebuie să facă ajustările necesare la schimbările climatice și cererile pieței, este de părere executivul de la Paris.

Deși în viticultură lucrează o treime din toți cei angajați în agricultură, importanța viticultorilor pentru economia franceză s-a redus simțitor. Din 2000 până în 2020, numărul cramelor a scăzut cu peste 40%, ajungând la 52.330.

Evoluții pozitive în est

Situația nu este însă identică în toate regiunile Franței. Viticultorii din Alsacia cultivă vinuri albe pe 90 la sută din suprafața agricolă a zonei. Aici, în estul Franței, nu există nicio problemă cu supraproducția, a apreciat, pentru DW, Manon Tijou de la asociația locală a viticultorilor CIVA.
Viticultorii alsacieni au acceptat oferta guvernului de distilare doar în vârful pandemiei și au interpretat-o ca pe o compensație de la stat care nici măcar nu le-a acoperit costurile – cultivarea în regiune este semnificativ mai scumpă decât în ​​sudul Franței.

Anul acesta, distileriile nu vor primi materie primă de la cramele alsaciene. Și nici nu se pune problema dezafectării viilor. Dimpotrivă: „Cifrele noastre de vânzări au crescut de câțiva ani”, a spus Tijou pentru DW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 18:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 18:49 // Actual //  Ursu Victor

Mai multe state importante din Uniunea Europeană au condamnat duminică amenințările cu tarife ale președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni, catalogându-le drept „șantaj” în contextul disputei legate de Groenlanda. Reacția vine după ce Washingtonul a anunțat intenția de a majora taxele vamale până când SUA vor primi undă verde pentru achiziționarea teritoriului arctic.

Trump a declarat sâmbătă că va introduce o nouă rundă de tarife în creștere pentru Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos și Finlanda, precum și pentru Marea Britanie și Norvegia. Cele opt state sunt deja supuse unor tarife americane de 10% și 15% și au trimis contingente militare simbolice în Groenlanda, pe fondul escaladării tensiunilor cu Washingtonul privind viitorul insulei aflate sub suveranitatea Danemarcei.

„Amenințările tarifare subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă”, se arată într-o declarație comună a celor opt state. Acestea au precizat că exercițiile daneze din Groenlanda vizează exclusiv consolidarea securității arctice și nu reprezintă o amenințare pentru nimeni, reiterând disponibilitatea pentru dialog pe baza principiilor suveranității și integrității teritoriale.

Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a salutat mesajele ferme de solidaritate din partea Europei. „Europa nu va fi șantajată”, a afirmat ea într-o declarație scrisă, poziție susținută și de ministrul german de finanțe, precum și de premierul Suediei. Ministrul olandez de externe, David van Weel, a fost și mai tranșant, declarând la televiziunea publică din Olanda: „Este șantaj ceea ce face”.

În acest context, Cipru, care deține președinția rotativă a UE, a convocat de urgență ambasadorii statelor membre la Bruxelles, pe fondul intensificării consultărilor între liderii europeni.

Potrivit unor surse apropiate președintelui francez Emmanuel Macron, Parisul insistă pentru activarea așa-numitului „Instrument Anti-Coerciție” al UE – un mecanism nefolosit până acum, care ar putea limita accesul companiilor americane la achiziții publice, investiții, servicii bancare sau comerțul cu servicii, inclusiv cele digitale, domeniu în care SUA înregistrează excedent comercial față de UE.

Apelul lui Macron a fost susținut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, și de Valerie Hayer, lidera grupului Renew Europe, precum și de asociații industriale din Germania. În schimb, premierul Irlandei, Micheál Martin, a avertizat că activarea imediată a instrumentului ar putea fi „prematură”, deși a subliniat că UE va riposta dacă va fi necesar.

La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, considerată una dintre liderii europeni mai apropiați de Trump, a calificat amenințările tarifare drept „o greșeală”. Ea a declarat că a discutat recent cu președintele american și că acesta „părea dispus să asculte”. Italia nu a trimis trupe în Groenlanda.

Întrebată despre reacția Londrei, secretarul britanic al culturii, Lisa Nandy, a declarat că aliații trebuie să colaboreze cu Statele Unite pentru a dezamorsa conflictul. „Poziția noastră privind Groenlanda este nenegociabilă. Este în interesul nostru comun să lucrăm împreună, nu să declanșăm un război al declarațiilor”, a spus ea pentru Sky News.

Amenințările tarifare pun însă sub semnul întrebării acordurile comerciale recente dintre SUA și Marea Britanie, respectiv UE, criticate deja pentru caracterul lor dezechilibrat. În acest context, Parlamentul European ar putea suspenda procesul de ratificare a acordului comercial UE–SUA. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup politic din Parlament, a declarat că votul planificat pentru finalul lunii ianuarie nu mai este posibil în actualele condiții.

Într-o notă și mai dură, deputatul german Juergen Hardt a sugerat, într-un interviu pentru Bild, că un posibil „ultim resort” pentru a-l aduce pe Trump „cu picioarele pe pământ” ar putea fi boicotarea Cupei Mondiale de fotbal găzduite de SUA în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!