Crypto-boy în Parlament! A câștigat din monedele virtuale, dar a interzis platformele

Sunt familiarizat cu domeniul activelor virtuale și că am obținut câștiguri din tranzacționarea criptomonedelor înainte de a intra în funcția publică. Am început să mă interesez de fenomen în 2017, în contextul exploziei Bitcoin de la 1.000 la aproape 20.000 de dolari, a declrat deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Dorian Istratii, într-un interviu pentru NewsMaker.md.

„Aveam atunci un pic de timp liber și m-am documentat minuțios, am urmat cursuri de trading, am făcut tranzacții. De când sunt în serviciu public, nu m-am mai ocupat de trading. Dețin niște bănuți în criptomonede. Cunosc acest sector”, a afirmat Istratii.

Parlamentarul a precizat că legislația actuală nu interzice cetățenilor să cumpere sau să vândă criptomonede în limita a 50.000 de lei, însă serviciile de intermediere au fost restricționate din motive de securitate. „Nu am interzis oamenilor să cumpere sau să vândă, dar am interzis serviciile crypto pentru că, la acel moment, exista un risc real privind finanțarea ilegală a partidelor politice”, a explicat deputatul.

Istratii a menționat că în anul 2026 se preconizează finalizarea procesului de racordare a legislației moldovenești la standardele europene privind reglementarea pieței criptoactivelor.

Deși în ultimele declarații de avere și interese nu figurează active virtuale, în documentele pentru anii 2018–2021 sunt menționate venituri modeste din trading, în valoare totală de 1.531,56 dolari: 76,41 dolari în 2018, 806,87 dolari în 2019, 224,77 dolari în 2020 și 423,51 dolari în 2021, notează CryptoDigest.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#istratii. crypto #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.