Cu ce s-au soldat perchezițiile CNA de azi la Direcția municipală siguranța alimentelor

Mai mulţi funcţionari ai Direcţiei Municipale Siguranţa Alimentelor Chişinău, inclusiv medici-veterinari, fac obiectul anchetei, desfăşurate de procurorii anticorupţie şi CNA, în dosarele care vizează corupţia la eliberarea certificatelor sanitar-veterinare agenţilor economici.

Astăzi, ofiţerii CNA au descins cu percheziţii la birourile, domiciliile şi automobilele persoanelor anchetate ca şi continuare a investigaţiilor derulate în aceste cauze, acum câteva luni.

Potrivit materialelor acumulate, în principal a imaginilor video obţinute, s-a constatat că unii şefi ai Direcţiei, în complicitate cu un grup de medici-veterinari, ar fi pus pe rol o schemă de estorcare de bunuri şi bani de la agenţii economici, care desfăşurau activitate de comercializare a produselor alimentare în raza mun. Chișinău, pentru a le perfecta autorizaţiile necesare. Taxa de protecţie, achitată de agenţii economici, presupunea eliberarea certificatelor de calitate, dar şi evitarea controalelor sanitar-veterinare planificate şi altor verificări privind respectarea cerințelor de profilaxie a COVID -19.

În cadrul documentării schemei, s-a stabilit că şeful-adjunct al Direcţiei ar fi pretins, acceptat și primit sistematic mijloace financiare, precum și produse alimentare, de la subalternii săi. În perioada documentată, săptămânal, în fiecare zi de vineri, mai mulţi medicii sanitari-veterinari ofereau șefului-adjunct al Direcției bunuri sub formă de diferite produse alimentare, ultimul acceptând și primind aceste bunuri pentru sine sau pentru alte persoane din cadrul ANSA. Acestea ar fi fost recompensele pentru eliberarea, fără impedimente, a autorizațiilor sanitar-veterinare de funcționare a unităților de comerț, precum şi pentru neîntocmirea proceselor-verbale contravenţionale pentru neregulile depistate în urma controalelor.

Astfel, şeful adjunct al Direcţiei municipale siguranţa alimentelor Chişinău şi un medic sanitar-veterinar oficial al Direcţiei au fost reţinuţi pentru 72 de ore, fiind bănuiţi de corupere pasivă şi activă. În urma percheziţiilor, la domiciliul unuia dintre bănuiţi au fost depistate sume de bani în lei şi valută străină (3335 de euro, 330 de dolari şi 33 500 de lei), provenienţa banilor urmând să fie stabilită în cadrul anchetei.

Urmărirea penală în acest caz a fost începută la finele anului 2020, conform elementelor infracţiunilor prevăzute de art.324 şi 325 cod penal – corupere pasivă şi activă. La moment, pe rol sunt 57 de cauze penale, conexate într-o singură procedură, în care 25 de persoane au statut de bănuit şi 3 de învinuit (arest la domiciliu).

Ce spune ANSA despre perchezițiile CNA la Direcția municipală siguranța alimentelor

În contextul efectuării unor percheziții la sediul Direcției municipale pentru Siguranța Alimentelor din Chișinău de către Centrul Național Anticorupție, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) acordă tot suportul necesar organelor de drept pe marginea dosarelor menționate, întru elucidarea deplină a cazurilor documentate, transmite CURENTUL.

ANSA se disociază de acțiunile de corupție a unor funcționari și reiterează angajamentul de a continua activitatea în spiritul transparenței, corectitudinii și responsabilității.

„Totodată menționăm că orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată. Pentru a nu prejudicia mersul anchetei, ANSA se va abține de la alte comentarii”.

De amintiti că pe data de 20 aprilie 2021, mai mulţi funcţionari din cadrul Laboratorului de expertiză sanitar-veterinară al Direcţiei Municipale pentru Siguranţa Alimentelor, dar şi agenţi economici, au fost documentaţi de CNA şi procurorii anticorupţie, în cadrul a 43 de cauze penale, pornite pe fapte de corupere pasivă şi activă. Aceştia sunt bănuiţi că ar fi eliberat comercianţilor, care desfăşurau activitate de vânzare a cărnii în halele Pieţei Centrale, certificate de calitate şi sanitar-veterinare contra mită.

#CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.