Cu ce s-au soldat perchezițiile CNA de azi la Direcția municipală siguranța alimentelor

Mai mulţi funcţionari ai Direcţiei Municipale Siguranţa Alimentelor Chişinău, inclusiv medici-veterinari, fac obiectul anchetei, desfăşurate de procurorii anticorupţie şi CNA, în dosarele care vizează corupţia la eliberarea certificatelor sanitar-veterinare agenţilor economici.

Astăzi, ofiţerii CNA au descins cu percheziţii la birourile, domiciliile şi automobilele persoanelor anchetate ca şi continuare a investigaţiilor derulate în aceste cauze, acum câteva luni.

Potrivit materialelor acumulate, în principal a imaginilor video obţinute, s-a constatat că unii şefi ai Direcţiei, în complicitate cu un grup de medici-veterinari, ar fi pus pe rol o schemă de estorcare de bunuri şi bani de la agenţii economici, care desfăşurau activitate de comercializare a produselor alimentare în raza mun. Chișinău, pentru a le perfecta autorizaţiile necesare. Taxa de protecţie, achitată de agenţii economici, presupunea eliberarea certificatelor de calitate, dar şi evitarea controalelor sanitar-veterinare planificate şi altor verificări privind respectarea cerințelor de profilaxie a COVID -19.

În cadrul documentării schemei, s-a stabilit că şeful-adjunct al Direcţiei ar fi pretins, acceptat și primit sistematic mijloace financiare, precum și produse alimentare, de la subalternii săi. În perioada documentată, săptămânal, în fiecare zi de vineri, mai mulţi medicii sanitari-veterinari ofereau șefului-adjunct al Direcției bunuri sub formă de diferite produse alimentare, ultimul acceptând și primind aceste bunuri pentru sine sau pentru alte persoane din cadrul ANSA. Acestea ar fi fost recompensele pentru eliberarea, fără impedimente, a autorizațiilor sanitar-veterinare de funcționare a unităților de comerț, precum şi pentru neîntocmirea proceselor-verbale contravenţionale pentru neregulile depistate în urma controalelor.

Astfel, şeful adjunct al Direcţiei municipale siguranţa alimentelor Chişinău şi un medic sanitar-veterinar oficial al Direcţiei au fost reţinuţi pentru 72 de ore, fiind bănuiţi de corupere pasivă şi activă. În urma percheziţiilor, la domiciliul unuia dintre bănuiţi au fost depistate sume de bani în lei şi valută străină (3335 de euro, 330 de dolari şi 33 500 de lei), provenienţa banilor urmând să fie stabilită în cadrul anchetei.

Urmărirea penală în acest caz a fost începută la finele anului 2020, conform elementelor infracţiunilor prevăzute de art.324 şi 325 cod penal – corupere pasivă şi activă. La moment, pe rol sunt 57 de cauze penale, conexate într-o singură procedură, în care 25 de persoane au statut de bănuit şi 3 de învinuit (arest la domiciliu).

Ce spune ANSA despre perchezițiile CNA la Direcția municipală siguranța alimentelor

În contextul efectuării unor percheziții la sediul Direcției municipale pentru Siguranța Alimentelor din Chișinău de către Centrul Național Anticorupție, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) acordă tot suportul necesar organelor de drept pe marginea dosarelor menționate, întru elucidarea deplină a cazurilor documentate, transmite CURENTUL.

ANSA se disociază de acțiunile de corupție a unor funcționari și reiterează angajamentul de a continua activitatea în spiritul transparenței, corectitudinii și responsabilității.

„Totodată menționăm că orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată. Pentru a nu prejudicia mersul anchetei, ANSA se va abține de la alte comentarii”.

De amintiti că pe data de 20 aprilie 2021, mai mulţi funcţionari din cadrul Laboratorului de expertiză sanitar-veterinară al Direcţiei Municipale pentru Siguranţa Alimentelor, dar şi agenţi economici, au fost documentaţi de CNA şi procurorii anticorupţie, în cadrul a 43 de cauze penale, pornite pe fapte de corupere pasivă şi activă. Aceştia sunt bănuiţi că ar fi eliberat comercianţilor, care desfăşurau activitate de vânzare a cărnii în halele Pieţei Centrale, certificate de calitate şi sanitar-veterinare contra mită.

#CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strategia de administrare a datoriei publice pentru următorii trei ani fixează un plafon de 45% din PIB și limite stricte pentru riscurile bugetare, potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, stabilește modul în care vor fi finanțate deficitele bugetare până în 2028 și urmărește menținerea serviciului datoriei la cel mult 10% din veniturile bugetului de stat, concomitent cu reducerea treptată a expunerii valutare.

Pentru perioada 2026–2028, deficitul bugetar este prognozat între 5,5% și 4,1% din PIB, urmând a fi acoperit printr-un mix de finanțare internă și externă. În scenariul de bază, finanțarea netă este estimată la 5,1% din PIB în 2026, 4,9% în 2027 și 3,1% în 2028, cu o structură relativ echilibrată între sursele interne și cele externe.

Pe componenta de sustenabilitate, Programul prevede ca ponderea datoriei de stat în PIB să nu depășească 45%, iar serviciul datoriei să rămână sub 10% din veniturile bugetare, fără granturi. Pentru limitarea riscului valutar, este stabilit ca datoria internă să reprezinte minimum 35% din total, iar expunerea pe o singură valută străină să fie plafonată la 50%.

Finanțarea internă rămâne axată pe dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat (VMS). În perioada 2026–2028, aproape 99% din finanțarea internă ar urma să provină din emisiuni de VMS pe piața primară, cu o creștere graduală a ponderii obligațiunilor și reducerea dependenței de bonurile de trezorerie. Conform estimărilor, ponderea obligațiunilor de stat în totalul emisiunilor prin licitații ar putea ajunge la 21,6% în 2028.

Pe partea externă, strategia indică faptul că circa 95% din împrumuturile noi vor fi atrase de la creditori multilaterali, cu maturități de minimum 15 ani. Sprijinul Uniunii Europene rămâne un pilon central al finanțării externe, iar aproximativ 60% din împrumuturile externe sunt planificate pentru susținerea directă a bugetului de stat, restul fiind direcționate spre proiecte investiționale.

Documentul include și avertismente privind riscurile. În cazul unei deprecieri cu 30% a leului, ponderea datoriei de stat în PIB ar putea depăși 54% până în 2028, iar fiecare 1% de depreciere ar putea majora soldul datoriei cu peste 1,2 miliarde de lei anual. O creștere accentuată a ratelor dobânzilor ar pune presiune suplimentară pe cheltuielile de deservire, chiar dacă acestea sunt prognozate să rămână, în scenariul de bază, sub plafonul stabilit.

În nota informativă a Programului se arată că „scopul elaborării documentului constă în stabilirea direcțiilor prioritare de activitate ale Ministerului Finanțelor, orientate spre atingerea obiectivului fundamental și a obiectivelor specifice, precum și în definirea acțiunilor ce urmează a fi întreprinse pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar”.

Pentru anul 2025, sursele de acoperire a deficitului bugetului de stat sunt estimate, în principal, din finanțarea externă și internă netă, în sumă totală de 11,623 miliarde de lei. Din această sumă, 4,629 miliarde de lei provin din surse externe, iar 6,994 miliarde de lei din surse interne.