Cu ce s-au soldat perchezițiile CNA de azi la Direcția municipală siguranța alimentelor

Mai mulţi funcţionari ai Direcţiei Municipale Siguranţa Alimentelor Chişinău, inclusiv medici-veterinari, fac obiectul anchetei, desfăşurate de procurorii anticorupţie şi CNA, în dosarele care vizează corupţia la eliberarea certificatelor sanitar-veterinare agenţilor economici.

Astăzi, ofiţerii CNA au descins cu percheziţii la birourile, domiciliile şi automobilele persoanelor anchetate ca şi continuare a investigaţiilor derulate în aceste cauze, acum câteva luni.

Potrivit materialelor acumulate, în principal a imaginilor video obţinute, s-a constatat că unii şefi ai Direcţiei, în complicitate cu un grup de medici-veterinari, ar fi pus pe rol o schemă de estorcare de bunuri şi bani de la agenţii economici, care desfăşurau activitate de comercializare a produselor alimentare în raza mun. Chișinău, pentru a le perfecta autorizaţiile necesare. Taxa de protecţie, achitată de agenţii economici, presupunea eliberarea certificatelor de calitate, dar şi evitarea controalelor sanitar-veterinare planificate şi altor verificări privind respectarea cerințelor de profilaxie a COVID -19.

În cadrul documentării schemei, s-a stabilit că şeful-adjunct al Direcţiei ar fi pretins, acceptat și primit sistematic mijloace financiare, precum și produse alimentare, de la subalternii săi. În perioada documentată, săptămânal, în fiecare zi de vineri, mai mulţi medicii sanitari-veterinari ofereau șefului-adjunct al Direcției bunuri sub formă de diferite produse alimentare, ultimul acceptând și primind aceste bunuri pentru sine sau pentru alte persoane din cadrul ANSA. Acestea ar fi fost recompensele pentru eliberarea, fără impedimente, a autorizațiilor sanitar-veterinare de funcționare a unităților de comerț, precum şi pentru neîntocmirea proceselor-verbale contravenţionale pentru neregulile depistate în urma controalelor.

Astfel, şeful adjunct al Direcţiei municipale siguranţa alimentelor Chişinău şi un medic sanitar-veterinar oficial al Direcţiei au fost reţinuţi pentru 72 de ore, fiind bănuiţi de corupere pasivă şi activă. În urma percheziţiilor, la domiciliul unuia dintre bănuiţi au fost depistate sume de bani în lei şi valută străină (3335 de euro, 330 de dolari şi 33 500 de lei), provenienţa banilor urmând să fie stabilită în cadrul anchetei.

Urmărirea penală în acest caz a fost începută la finele anului 2020, conform elementelor infracţiunilor prevăzute de art.324 şi 325 cod penal – corupere pasivă şi activă. La moment, pe rol sunt 57 de cauze penale, conexate într-o singură procedură, în care 25 de persoane au statut de bănuit şi 3 de învinuit (arest la domiciliu).

Ce spune ANSA despre perchezițiile CNA la Direcția municipală siguranța alimentelor

În contextul efectuării unor percheziții la sediul Direcției municipale pentru Siguranța Alimentelor din Chișinău de către Centrul Național Anticorupție, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) acordă tot suportul necesar organelor de drept pe marginea dosarelor menționate, întru elucidarea deplină a cazurilor documentate, transmite CURENTUL.

ANSA se disociază de acțiunile de corupție a unor funcționari și reiterează angajamentul de a continua activitatea în spiritul transparenței, corectitudinii și responsabilității.

„Totodată menționăm că orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile de judecată. Pentru a nu prejudicia mersul anchetei, ANSA se va abține de la alte comentarii”.

De amintiti că pe data de 20 aprilie 2021, mai mulţi funcţionari din cadrul Laboratorului de expertiză sanitar-veterinară al Direcţiei Municipale pentru Siguranţa Alimentelor, dar şi agenţi economici, au fost documentaţi de CNA şi procurorii anticorupţie, în cadrul a 43 de cauze penale, pornite pe fapte de corupere pasivă şi activă. Aceştia sunt bănuiţi că ar fi eliberat comercianţilor, care desfăşurau activitate de vânzare a cărnii în halele Pieţei Centrale, certificate de calitate şi sanitar-veterinare contra mită.

#CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.