„Culege” visul unui copil și fă-l să devină realitate! Caritas Moldova lansează o campanie de caritate

Îți mai amintești cum te-ai simțit când cineva drag ți-a îndeplinit unul din visurile tale cele mai frumoase din copilărie? Sau ce sentiment ai trăit când nu ai putut împlini acel vis, chiar dacă era unul mic? Copilașii din centrele de suport pe care Fundația de Binefacere Caritas Moldova le are în grijă își doresc un 1 iunie cu visuri împlinite, cu cadouri sincere care să-i facă să uite de lipsuri și să aspire la un viitor mai frumos. În acest context, în perioada 15 mai – 1 iunie, Fundația de Binefacere Caritas Moldova organizează campania de caritate „Culege Visurile Copilăriei”.

Astfel, de Ziua Internațională a Copiilor, mai mulți micuți vor beneficia de cadouri. Și tu poți contribui la un zâmbet pe fața copiilor, alăturându-te campaniei.

De 27 de ani, anual, la centrele pentru copii Caritas Moldova, peste 300 de copii, cu vârsta de 3 – 18 ani din familii social vulnerabile, sunt învățați să viseze și să depună efort pentru realizarea visurilor lor.

Scopul campaniei este de a susține copiii din familii social vulnerabile din Republica Moldova (de pe ambele maluri ale râului Nistru) și copii familiilor refugiate din Ucraina în scopul realizării visurilor lor, contribuind astfel la dezvoltarea lor armonioasă, la promovarea carității și a demnității umane.

Fundația de Binefacere Caritas Moldova va colecta toate scrisorile, va selecta visurile copiilor bine argumentate și cu impact asupra formării personalității dar și cu puterea de a le schimba destinul trist.

Cum poți contribui la realizarea visurilor copiilor?!

„Culege” visul unui copil din copacul real, care se află în curtea sediului Fundației de Binefacere Caritas Moldova, str. Gheorghe Asachi 30/1 din Chișinău (vizavi de Academia de Poliție), luni-vineri între orele 9.00 – 17.00, și fă-l să devină realitate;
„Culege” visul unui copil din lista publicată mai jos și Donează suma necesară pentru realizarea visului ales;
Donează suma dorită și împreună cu alți donatori contribuie la realizarea unui vis mai mare;
Fii ambasador al campaniei „Culege Visurile copilăriei”, pentru a ajunge la inimile mai multor oameni și pentru a realiza cât mai multe visuri de copil;
✓ Donează pentru campania „Culege Visurile copilăriei” și donațiile primite vor fi folosite în scopul de a îndeplini visurile tuturor copiilor;
✓ Poți dona prin transfer card bancar cu un click pe butonul roșu DONEAZĂ pe www.caritas.md.

#Caritas Moldova #doatii #campanie de caritate #Ziua Internationala a Copiilor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.