Noi măsuri de sprijin pentru persoanele angajate care au copii. Ce presupunea inițiativa legislativă

18 Mai 2022, 10:18
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Mai 2022, 10:18 // Actual //  MD Bani

Noile măsuri legislative de sprijin a persoanelor angajate cu copii vor fi adoptate până la sfârșitul actualei sesiuni parlamentare. Asigurările au fost oferite de către deputatul PAS, Dan Perciun, în cadrul unui Club de presă organizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) marți, 17 mai. Astfel, mai mulți jurnaliști au avut posibilitatea să afle mai multe despre aceste modificări.

Precizăm că, la 13 mai curent, în Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă, care propune mai multe măsuri de susținere a persoanelor angajate cu copii și îngrijitorii. Aceste noi prevederi vin în sprijinul familiilor și business-ului și reprezintă un prim răspuns la provocările și obstacolele care există în legislație și în societate.

Proiectul de lege prevede:

  • Posibilitatea de partajare a concediul de îngrijire a copilului – până când copilul va împlini trei ani, atât tata, cât și mama vor
    putea împărți pe rând concediul de îngrijire, în perioade de cel puțin 4 luni.
  • Perioadă extinsă de solicitare a concediului paternal – proaspeții tătici angajați în câmpul muncii vor putea solicita concediul
    paternal în primul an de la nașterea copilului;
  • Termen mai scurt, venit mai mare în baza noii opțiuni de solicitare a indemnizației de creștere a copilului – pe lângă cele două opțiuni
    existente, părinții vor putea solicita indemnizația conform unei noi opțiuni, adică până când copilul va împlini 1 an și 2 luni, mărimea acesteia fiind de  90% din venitul unuia dintre părinți;
  • Reglementarea programului flexibil de muncă în Codul Muncii prin introducerea unor opțiuni noi: program de muncă mai scurt, începerea și încheierea zilei de muncă mai devreme/mai târziu etc.

„Prin implementarea acestor politici, ne dorim să susținem familiile cu copii mici din Republica Moldova, să le oferim mai multe oportunități și posibilități în alegeri atât pe plan profesional, cât și cel persoane. Ne propunem ca noile măsuri legislative de sprijin a persoanelor angajate cu copii vor fi adoptate până la sfârșitul actualei sesiuni parlamentare”, a spus  Dan Perciun.

Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, promovarea și reglementarea serviciilor de îngrijire timpurie a copiilor fac parte din prioritățile Guvernului.

„Crearea cadrului legal de flexibilizare a raporturilor de muncă și a concediilor de creștere este salutabilă pentru a încuraja
partajarea responsabilităților între ambii părinți, însă este necesar să oferim soluții pentru îngrijirea copilului când
părinții sunt la muncă: mai multe creșe, reglementarea activității bonelor sau alte servicii alternative de îngrijire individuală. În
prezent, doar 2 din 10 copii merg la creșă”,
 a declarat Marcel Spatari.

Prezentă la eveniment, Reprezentanta adjunctă UNFPA Moldova, Natalia Plugaru, a subliniat faptul că parteneriatul Fondului ONU pentru
Populație cu Parlamentul și Guvernul susține transformarea provocărilor demografice din țară în oportunități pentru femei și bărbați prin consolidarea rezilienței demografice.

„Studiul Generații și Gen indică o divizare inechitabilă a responsabilităților de îngrijire a copiilor și gospodăriei. Înregistrarea acestui proiect reprezintă un prim răspuns la provocările și obstacolele care există atât în legislație, cât și societate, ajutând astfel bărbații și femeile să aibă numărul dorit de copii, fără a fi nevoiți să aleagă între carieră sau
familie”,
 a reiterat Natalia Plugaru.

Potrivit studiului „Generații și Gen”, doar 5% din bărbați realizează „întotdeauna” sau „de cele mai dese ori” activități casnice precum: gătitul, curățenia sau spălatul rufelor și numai 5% dintre moldoveni simt că au reușit să atingă un echilibru între viața de familie și cea profesională.

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.