Cum a devenit un oraș din Polonia veriga cheie a ajutorului american pentru Ucraina. Populația, mai mare cu 100.000

09 Iul. 2022, 06:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Iul. 2022, 06:54 // Actual //  bani.md

Vehiculele zgomotoase străbat străzile. Bateriile de rachete Patriot, pe care America le-a desfășurat aici în martie, scanează cerul.
Avioanele militare aterizează, își descarcă încărcătura și decolează, aproape non-stop.

În sala de sosiri, câțiva voluntari străini care vor lupta în Ucraina, inclusiv un fost soldat american, își ridică bagajele. Aeroportul aflat la nord de Rzeszow, un oraș din sud-estul Poloniei, obișnuia să gestioneze doar câteva zboruri pe zi. Războiul lui Vladimir Putin l-a transformat în principalul depozit pentru armele occidentale destinate Ucrainei. De asemenea, a transformat orașul Rzeszow, scrie The Economist.

La începutul anului, Rzeszow, aflat la o oră cu trenul de granița cu Ucraina, era al 15-lea oraș ca mărime din Polonia, cu o populație puțin sub 200.000 de locuitori. De atunci au sosit aproximativ 100.000 de refugiați; în funcție de câți au rămas, poate fi acum al zecelea oraș ca mărime din Polonia.
Ucrainenii nu sunt singurii nou-veniți.

Diplomații străini, trupele americane și lucrătorii umanitari se înghesuie în hoteluri și restaurante. O chelneriță este surprinsă când un client vorbește poloneză.

„Orașul salvator al Ucrainei”

„Dar unde sunt taberele de refugiați?” Primarul orașului, Konrad Fijolek spune că doar o parte dintre cei strămuți locuiesc în adăposturi. Restul au fost preluați de localnici. De îndată ce a început războiul, ajutoarele de urgență, încărcate în autobuze, camioane și mașini de pasageri, au început să se îndrepte din Rzeszow spre vestul Ucrainei. Pe 22 mai, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a declarat Rzeszow „orașul salvator al Ucrainei”.

Atmosfera aceasta i-a surprins până și pe localnici. Relațiile din zonele de frontieră fuseseră bântuite de amintiri despre atrocitățile din timpul celui de-al doilea război mondial: masacrarea polonezilor de către naționaliștii ucraineni; epurarea etnică a ucrainenilor de către partizanii polonezi și ulterior regimul comunist. Aceste ranchiuni care se estompează au fost șterse de invazia Rusiei, spune Fijolek. „Ucrainenii luptă pentru noi”, spune el, „pentru ca rușii să nu aibă idei stupide despre venirea aici”.

Economia locală înflorește

Economia locală este înfloritoare. Producătorul de motoare pentru avioanele de luptă F -16 din SUA, una dintre numeroasele companii de aviație cu sediul în Rzeszow, este cel mai mare angajator al regiunii. Rzeszow este, de asemenea, un centru IT și farmaceutic. Dar ucrainenii se luptă să-și găsească locuri de muncă bune. Oksana Hlusceko, care conducea o farmacie în Kiev înainte ca rușii să invadeze, face acum curățenie în camere la un hotel de la periferia orașului. S-a înscris la cursuri de poloneză, spune ea, și intenționează să devină farmacist autorizat.

Mulți ucraineni care au trecut pe aici s-au mutat în orașe mai mari sau s-au întors acasă. Ola Filaretova, balerină din Dnipro, și cei doi copii ai săi s-au întors la Rzeszow după câteva săptămâni după ce a stat în ală zonă din Polonia. Fiicei ei mai mici îi era dor de oraș și de prietenii pe care și-i făcuse aici. Doamnei Filaretova îi era dor să fie mai aproape de casă. „Sunt doar 100 km până la graniță”, spune ea printre lacrimi. „Asta face lucrurile mai suportabile.”

10 Apr. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 16:51 // Actual //  Ursu Victor

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!