Cum a devenit un oraș din Polonia veriga cheie a ajutorului american pentru Ucraina. Populația, mai mare cu 100.000

Vehiculele zgomotoase străbat străzile. Bateriile de rachete Patriot, pe care America le-a desfășurat aici în martie, scanează cerul.
Avioanele militare aterizează, își descarcă încărcătura și decolează, aproape non-stop.

În sala de sosiri, câțiva voluntari străini care vor lupta în Ucraina, inclusiv un fost soldat american, își ridică bagajele. Aeroportul aflat la nord de Rzeszow, un oraș din sud-estul Poloniei, obișnuia să gestioneze doar câteva zboruri pe zi. Războiul lui Vladimir Putin l-a transformat în principalul depozit pentru armele occidentale destinate Ucrainei. De asemenea, a transformat orașul Rzeszow, scrie The Economist.

La începutul anului, Rzeszow, aflat la o oră cu trenul de granița cu Ucraina, era al 15-lea oraș ca mărime din Polonia, cu o populație puțin sub 200.000 de locuitori. De atunci au sosit aproximativ 100.000 de refugiați; în funcție de câți au rămas, poate fi acum al zecelea oraș ca mărime din Polonia.
Ucrainenii nu sunt singurii nou-veniți.

Diplomații străini, trupele americane și lucrătorii umanitari se înghesuie în hoteluri și restaurante. O chelneriță este surprinsă când un client vorbește poloneză.

„Orașul salvator al Ucrainei”

„Dar unde sunt taberele de refugiați?” Primarul orașului, Konrad Fijolek spune că doar o parte dintre cei strămuți locuiesc în adăposturi. Restul au fost preluați de localnici. De îndată ce a început războiul, ajutoarele de urgență, încărcate în autobuze, camioane și mașini de pasageri, au început să se îndrepte din Rzeszow spre vestul Ucrainei. Pe 22 mai, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a declarat Rzeszow „orașul salvator al Ucrainei”.

Atmosfera aceasta i-a surprins până și pe localnici. Relațiile din zonele de frontieră fuseseră bântuite de amintiri despre atrocitățile din timpul celui de-al doilea război mondial: masacrarea polonezilor de către naționaliștii ucraineni; epurarea etnică a ucrainenilor de către partizanii polonezi și ulterior regimul comunist. Aceste ranchiuni care se estompează au fost șterse de invazia Rusiei, spune Fijolek. „Ucrainenii luptă pentru noi”, spune el, „pentru ca rușii să nu aibă idei stupide despre venirea aici”.

Economia locală înflorește

Economia locală este înfloritoare. Producătorul de motoare pentru avioanele de luptă F -16 din SUA, una dintre numeroasele companii de aviație cu sediul în Rzeszow, este cel mai mare angajator al regiunii. Rzeszow este, de asemenea, un centru IT și farmaceutic. Dar ucrainenii se luptă să-și găsească locuri de muncă bune. Oksana Hlusceko, care conducea o farmacie în Kiev înainte ca rușii să invadeze, face acum curățenie în camere la un hotel de la periferia orașului. S-a înscris la cursuri de poloneză, spune ea, și intenționează să devină farmacist autorizat.

Mulți ucraineni care au trecut pe aici s-au mutat în orașe mai mari sau s-au întors acasă. Ola Filaretova, balerină din Dnipro, și cei doi copii ai săi s-au întors la Rzeszow după câteva săptămâni după ce a stat în ală zonă din Polonia. Fiicei ei mai mici îi era dor de oraș și de prietenii pe care și-i făcuse aici. Doamnei Filaretova îi era dor să fie mai aproape de casă. „Sunt doar 100 km până la graniță”, spune ea printre lacrimi. „Asta face lucrurile mai suportabile.”

#polonia #oras #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.