Cum a devenit un oraș din Polonia veriga cheie a ajutorului american pentru Ucraina. Populația, mai mare cu 100.000

Vehiculele zgomotoase străbat străzile. Bateriile de rachete Patriot, pe care America le-a desfășurat aici în martie, scanează cerul.
Avioanele militare aterizează, își descarcă încărcătura și decolează, aproape non-stop.

În sala de sosiri, câțiva voluntari străini care vor lupta în Ucraina, inclusiv un fost soldat american, își ridică bagajele. Aeroportul aflat la nord de Rzeszow, un oraș din sud-estul Poloniei, obișnuia să gestioneze doar câteva zboruri pe zi. Războiul lui Vladimir Putin l-a transformat în principalul depozit pentru armele occidentale destinate Ucrainei. De asemenea, a transformat orașul Rzeszow, scrie The Economist.

La începutul anului, Rzeszow, aflat la o oră cu trenul de granița cu Ucraina, era al 15-lea oraș ca mărime din Polonia, cu o populație puțin sub 200.000 de locuitori. De atunci au sosit aproximativ 100.000 de refugiați; în funcție de câți au rămas, poate fi acum al zecelea oraș ca mărime din Polonia.
Ucrainenii nu sunt singurii nou-veniți.

Diplomații străini, trupele americane și lucrătorii umanitari se înghesuie în hoteluri și restaurante. O chelneriță este surprinsă când un client vorbește poloneză.

„Orașul salvator al Ucrainei”

„Dar unde sunt taberele de refugiați?” Primarul orașului, Konrad Fijolek spune că doar o parte dintre cei strămuți locuiesc în adăposturi. Restul au fost preluați de localnici. De îndată ce a început războiul, ajutoarele de urgență, încărcate în autobuze, camioane și mașini de pasageri, au început să se îndrepte din Rzeszow spre vestul Ucrainei. Pe 22 mai, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a declarat Rzeszow „orașul salvator al Ucrainei”.

Atmosfera aceasta i-a surprins până și pe localnici. Relațiile din zonele de frontieră fuseseră bântuite de amintiri despre atrocitățile din timpul celui de-al doilea război mondial: masacrarea polonezilor de către naționaliștii ucraineni; epurarea etnică a ucrainenilor de către partizanii polonezi și ulterior regimul comunist. Aceste ranchiuni care se estompează au fost șterse de invazia Rusiei, spune Fijolek. „Ucrainenii luptă pentru noi”, spune el, „pentru ca rușii să nu aibă idei stupide despre venirea aici”.

Economia locală înflorește

Economia locală este înfloritoare. Producătorul de motoare pentru avioanele de luptă F -16 din SUA, una dintre numeroasele companii de aviație cu sediul în Rzeszow, este cel mai mare angajator al regiunii. Rzeszow este, de asemenea, un centru IT și farmaceutic. Dar ucrainenii se luptă să-și găsească locuri de muncă bune. Oksana Hlusceko, care conducea o farmacie în Kiev înainte ca rușii să invadeze, face acum curățenie în camere la un hotel de la periferia orașului. S-a înscris la cursuri de poloneză, spune ea, și intenționează să devină farmacist autorizat.

Mulți ucraineni care au trecut pe aici s-au mutat în orașe mai mari sau s-au întors acasă. Ola Filaretova, balerină din Dnipro, și cei doi copii ai săi s-au întors la Rzeszow după câteva săptămâni după ce a stat în ală zonă din Polonia. Fiicei ei mai mici îi era dor de oraș și de prietenii pe care și-i făcuse aici. Doamnei Filaretova îi era dor să fie mai aproape de casă. „Sunt doar 100 km până la graniță”, spune ea printre lacrimi. „Asta face lucrurile mai suportabile.”

#polonia #oras #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața florii-soarelui traversează în februarie 2026 o perioadă de maximă tensiune, marcată de deficit global de stocuri, dar și de prime semne de răcire a cererii regionale, ceea ce sugerează că actualele prețuri atractive pentru fermierii din Republica Moldova s-ar putea plafona în următoarele săptămâni, arată analiza economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, producția globală de semințe de floarea-soarelui este în scădere cu aproximativ 1%, iar stocurile de ulei au coborât la un minim istoric. Acest dezechilibru a menținut cotația uleiului de floarea-soarelui în jurul valorii de 1.540 de dolari pe tonă, chiar și în contextul ieftinirii petrolului Brent, marcând o decuplare rară a pieței uleiurilor vegetale de sectorul energetic.

Pe plan regional însă, principalul motor al scumpirilor din ultima lună a fost decizia Turciei de a permite importul a un milion de tone de semințe fără taxe vamale. Măsura a generat o explozie temporară de cerere, care a împins prețul mediu în Republica Moldova la aproximativ 10,95 lei/kg, cu vârfuri de peste 11,30 lei/kg în zona portului Giurgiulești.

Analiza arată că acest impuls începe deja să se epuizeze. Procesatorii turci au acoperit o parte importantă din necesarul de materie primă, iar începutul lunii februarie indică o temperare a ofertelor de cumpărare. Istoric, după satisfacerea cererii marilor cumpărători regionali, piața intră de regulă într-o fază de corecție.

În aceste condiții, există riscul ca referința de la Constanța, care a depășit recent 630 USD/tonă, să alunece spre zona de 570 USD/tonă în lipsa unor noi factori de susținere. Pe termen mai lung, în scenariul unor condiții climatice normale pentru noua recoltă, prețurile ar putea reveni în intervalul de 430–450 USD/tonă, ceea ce crește presiunea asupra fermierilor care aleg să păstreze stocuri mari în așteptarea unor noi creșteri.

Un alt factor de risc vine din piața globală. Argentina se pregătește să livreze volume importante, iar India — cel mai mare cumpărător mondial — devine tot mai reticentă la achiziții la prețuri de vârf, orientându-se către alternative mai ieftine precum uleiul de palmier sau cel de soia. În acest context, corelațiile internaționale și costurile de finanțare transformă stocarea semințelor într-o strategie tot mai riscantă.

Iurie Rija recomandă fermierilor moldoveni o abordare prudentă și o strategie de vânzare etapizată. Valorificarea treptată a producției până la jumătatea lunii martie ar permite protejarea marjelor de profit în fața unei posibile corecții descendente. Deși eventuale reveniri după Paște nu sunt excluse, expertul subliniază că disciplina comercială din prezent este esențială pentru menținerea lichidității fermelor.

Opinia este împărtășită și de experți regionali, inclusiv Cezar Gheorghe, care consideră că piața oferă în prezent ferestre favorabile de ieșire înainte ca balanța cerere–ofertă să se reechilibreze la niveluri mai joase. Într-un context de marje de procesare comprimate și riscuri logistice persistente în bazinul Mării Negre, transformarea stocurilor de floarea-soarelui în numerar rămâne, potrivit analizei, cea mai sigură strategie pentru această primăvară.