Cum a fost finanțată armata lui Putin de miliardarul rus care cere ridicarea sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană

Companiile legate de miliardarul rus Mihail Fridman au furnizat uniforme și echipamente pentru armata rusă și au asigurat echipamentele folosite de Garda Națională a Rusiei pentru a lupta în Ucraina, potrivit unei investigații comune a publicațiilor Current Time și Radio Svoboda Ucraina, citată de publicația independentă The Moscow Times.

Raportul vine în contextul în care Fridman continuă să facă apel la Uniunea Europeană pentru a ridica sancțiunile impuse împotriva sa din cauza invaziei din Ucraina. Acesta a criticat în martie 2022 războiul declanșat de Rusia în Ucraina. În august 2022, Fridman avea o avere netă de 11,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
Potrivit investigației, X5 Retail Group, care deține unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri din Rusia, Pyaterochka, și care îl numără pe Fridman printre acționari, a continuat să lucreze cu lanțul de aprovizionare militară Voentorg al Ministerului Apărării după invazia Ucrainei din februarie 2022.

Uniunea Europeană a sancționat compania-mamă a Voentorg în iunie 2022. Potrivit anchetei, Voentorg a transferat 6,2 milioane de dolari către compania lui Fridman în 2022. În plus, supermarketurile Pyaterochka organizează în mod regulat campanii de strângere de donații de alimente și ajutoare pentru armata rusă.

Jurnaliștii au publicat, de asemenea, contracte de asigurare între firma de asigurări a lui Fridman și echipamentele deținute de Garda Națională Rusă folosite în timpul invaziei, dar și fotografii cu anumite camioane asigurate aflate în convoaie care părăsesc teritoriul ucrainean.

Firma de asigurări a primit cel puțin 3,4 milioane de dolari pe parcursul a cinci ani pentru serviciile sale, potrivit anchetei. Friedman a susținut că s-a retras ”din toate organele de conducere” ale firmelor în februarie 2022.

Dezvăluirea faptului că mai mulți activiști proeminenți din opoziția rusă au semnat o scrisoare adresată Comisiei Europene, la cererea lui Fridman, prin care solicitau ridicarea sancțiunilor împotriva sa și a partenerilor săi, a dus la o ruptură în opoziția politică rusă, deja fragmentată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Fridman #armata #finanțare #miliardar #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, afirmă că piața imobiliară din Republica Moldova trece printr-o perioadă de ajustare, în condițiile în care populația a început să amâne achiziția locuințelor, pe fondul prețurilor ridicate.

Potrivit deputatului, datele statistice arată o temperare a cererii, ceea ce poate indica o corecție naturală a pieței. În acest context, Marian avertizează că orice intervenție dură a statului, precum plafonarea prețurilor, trebuie evitată, deoarece experiența altor țări arată că astfel de măsuri pot genera deficit de ofertă și, paradoxal, creșteri suplimentare de prețuri.

„Intervenția statului în acest domeniu trebuie făcută extrem, extrem de atent. Orice măsură agresivă riscă să ducă la mai puține locuințe pe piață și la prețuri și mai mari”, a declarat Radu Marian.

Oficialul a subliniat că problema majoră se concentrează în municipiul Chișinău, iar soluțiile avute în vedere de autorități vizează în principal creșterea ofertei. În acest sens, statul își propune o cooperare mai strânsă cu dezvoltatorii privați, prin facilitarea accesului la terenuri în jurul capitalei, accelerarea proceselor de vânzare a terenurilor publice și asigurarea conexiunilor la utilități precum apă și canalizare.

Un al doilea pilon de intervenție îl reprezintă sporirea transparenței pe piața imobiliară. Radu Marian a anunțat că se lucrează la un registru public al prețurilor, care va permite cetățenilor să vadă valorile reale ale tranzacțiilor în diferite regiuni. Totodată, este în pregătire un proiect de lege privind activitatea imobiliară, care va introduce un registru public al agenților imobiliari, inclusiv informații despre certificarea și pregătirea acestora.

Deputatul a precizat că piața este monitorizată constant de Consiliul Concurenței, pentru a identifica eventuale înțelegeri între companii, însă până în prezent nu există suficiente dovezi care să indice practici anticoncurențiale sistemice.

Referindu-se la implicarea directă a statului în construcția de locuințe, Radu Marian a declarat că nu susține această abordare. În schimb, autoritățile mizează pe parteneriate cu sectorul privat, în cadrul cărora dezvoltatorii ar putea oferi o parte din apartamente la prețuri avantajoase pentru anumite categorii sociale, în schimbul facilităților acordate de stat.

În paralel, Guvernul continuă programele de sprijin pentru cumpărarea locuințelor, precum Prima Casă Plus. Potrivit lui Radu Marian, după modificările operate în 2024, numărul solicitărilor a crescut semnificativ, iar anul trecut aproape 2.500 de gospodării au achiziționat locuințe prin acest program. Totuși, el avertizează că extinderea suplimentară a criteriilor trebuie analizată cu prudență, pentru a evita supraîncălzirea pieței.

În ceea ce privește nivelul prețurilor, deputatul a recunoscut că valoarea medie de aproximativ 1.700 de euro pe metru pătrat este ridicată, însă susține că, raportată la evoluția salariilor, accesibilitatea locuințelor nu s-a deteriorat semnificativ. „Salariul mediu a crescut de la circa 4.000 de lei în 2014 la aproape 16–17 mii de lei în prezent. Din această perspectivă, accesibilitatea chiar s-a îmbunătățit ușor comparativ cu acum 10 sau 20 de ani”, a concluzionat Radu Marian.