Cum a fost „orbit” Putin. Șeful MI5 explică lovitura supremă primită de Kremlin

17 Nov. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Nov. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Europa l-a lăsat pe Vladimir Putin fără cele mai importante mijloace de luptă folosite în Europa. Șeful MI5 a detaliat culisele unei operațiuni care l-a lăsat pe liderul de la Kremlin fără 400 dintre cei mai importanți pioni ai săi.

Șeful spionilor din Marea Britanie (MI5) a declarat că rețeaua de spionaj a Rusiei din Europa s-a deteriorat în urma expulzărilor în masă a peste 400 de spioni ruși. Capacitatea Rusiei de a spiona în Europa a primit „cea mai importantă lovitură strategică” din istoria recentă. Expulzarea în masă a peste 400 de spioni ruși din Europa în urma războiului din Ucraina a afectat profund capacitatea Rusiei de a lansa operațiuni ascunse pe continent, a declarat, miercuri, șeful serviciilor de informații interne al Regatului Unit.

Ken McCallum, directorul general al MI5, într-un discurs anual în care a prezentat amenințările la adresa Regatului Unit, a declarat că în acest an au fost expulzați din Europa 600 de oficiali ruși, dintre care 400 au fost clasificați de agenția sa ca fiind spioni.

Spionajul rusesc în Europa a primit „cea mai semnificativă lovitură strategică” din istoria recentă

„Am continuat să muncim intens pentru a face din Marea Britanie cel mai dificil mediu de operare posibil pentru acțiunile secrete rusești”, a spus Ken McCallum.

„În cazul Regatului Unit, de la expulzarea a 23 de spioni ruși care se prezentau drept diplomați, am respins peste 100 de cereri de vize diplomatice din motive de securitate națională. Ideea este că Marea Britanie se pregătește pentru agresiunea rusă în anii următori”, a subliniat şeful spionilor din Marea Britanie.

În comentariile de după discurs, McCallum a numit expulzările „o adâncitură foarte, foarte mare în apelul rușilor privind poziționarea în Europa”, adăugând că datele despre agenți au fost partajate între aliații europeni, astfel încât „nu este ușor pentru ruși să transfere” un spion „expulzat din țara A în țara D”.

McCallum avertizează cu privire la terorism, care rămâne o amenințare

El a adăugat: „Sper că ceea ce va continua să fie adevărat este că un volum foarte mare de talente rusești de informații instruite și experimentate, dacă pot folosi acest termen, va fi mult mai puțin util și în majoritatea celorlalte părți ale lumii pentru mulți ani de acum încolo.”

În discursul său a vorbit şi despre amenințarea tot mai mare din partea iranienilor, inclusiv despre „dorinţa de a răpi sau ucide rezidenți britanici care sunt văzuți ca dușmani ai regimului”, a spus McCallum.

Ken McCallum a dezvăluit, de asemenea, că au existat 10 „astfel de amenințări potențiale” doar în Marea Britanie din ianuarie. Şeful spionilor britanici a mai subliniat că Iranul este „gata să ia măsuri nesăbuite”, numindu-l un „adversar sofisticat”, relatează CNN.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!