Cum a reușit Iranul să-i păcălească pe americani și să-și vândă petrolul fără sancțiuni

Iranul a instituit un sistem bancar și financiar clandestin pentru a gestiona zeci de miliarde de dolari în comerț anual interzis în temeiul sancțiunilor conduse de SUA, permițând Teheranului să suporte asediul economic și oferindu-i o pârghie în discuțiile nucleare multilaterale.

Sistemul financiar, care cuprinde conturi în bănci comerciale străine, companii proxy înregistrate în afara țării și firme care coordonează comerțul interzis, a ajutat Teheranul să reziste presiunii administrației Biden de a se alătura din nou acordului nuclear din 2015, câștigând timp ca să-și avanseze programul nuclear chiar și în timp ce negocierile erau în curs. Oficialii spun că se apropie de un nou acord nuclear.

Ani de sancțiuni au înfundat economia Iranului și au făcut ca moneda sa, rialul, să se prăbușească. Dar capacitatea de a stimula comerțul cam până la nivelurile de dinaintea sancțiunilor a ajutat economia să revină după trei ani de contracție, atenuând presiunea politică internă și întărind poziția de negociere a Teheranului, spun oficialii și analiștii citați de Wall Street Journal.

Succesul Iranului în eludarea interdicțiilor comerciale și financiare, evident în datele comerciale și confirmat de diplomații occidentali și oficialii serviciilor de informații, arată limitele sancțiunilor financiare globale într-un moment în care SUA și Uniunea Europeană încearcă să-și folosească puterea economică ca să pedepsească Rusia pentru invazia Ucrainei. SUA și UE au interzis băncilor rusești importante să tranzacționeze dolari și euro și au înghețat activele din străinătate ale băncii centrale ruse.

Potrivit documentelor și oficialilor occidentali, sistemul bancar clandestin funcționează astfel: băncile iraniene care deservesc companii interzise de sancțiunile americane să exporte sau să importe angajează firme afiliate din Iran pentru a gestiona comerțul sancționat în numele lor.

Aceste firme înființează companii în afara granițelor Iranului pentru a servi drept mandatari pentru comercianții iranieni. Proxy-ii tranzacționează cu cumpărători străini de petrol iranian și alte mărfuri sau vânzători de bunuri pentru import în Iran, în dolari, euro sau alte valute străine, prin conturi înființate în bănci străine.

Declarațiile bancare iraniene și documentele corporative arată cum Teheranul înregistrează în secret veniturile din exporturile de produse petrochimice, metale, piese de automobile și alte bunuri, finanțând în același timp importul de mașini industriale, servicii petroliere și componente electrice esențiale pentru menținerea companiilor și a economiei sale.

Sistemul oferă Iranului veniturile și importurile de care are nevoie pentru a-și menține economia și țara în funcțiune. Moderează presiunea asupra monedei țării, oferind economiei iraniene acces la dolari, euro și alte valute de rezervă în care este denominat comerțul mondial, susțin diplomații și oficialii.

Oficialii americani spun că termenii unui nou acord ar fi aproape identici cu pactul din 2015, deși „timpul de desprindere” al Iranului – durata necesară pentru a acumula suficient combustibil nuclear pentru o bombă – ar putea scădea până la șase luni, de la aproximativ un an.

Iranul a făcut presiuni ca SUA să elimine mai multe sancțiuni decât cele ridicate în temeiul acordului, în special acele sancțiuni care vizează programele sale de rachete balistice și unitatea militară a Corpului Gărzii Revoluționare Islamice.

Din 2010 până în 2015, în cadrul campaniei de sancțiuni a administrației Obama, comerțul anual al Iranului a scăzut cu 55%, până la 79,7 miliarde de dolari, potrivit datelor FMI.

Motivat parțial de consecințele economice, președintele iranian, orientat spre reformă, Hassan Rouhani, a semnat un acord nuclear numit Planul cuprinzător comun de acțiune cu SUA și alte cinci puteri mondiale, în 2015. Acordul a ridicat sancțiunile economice de lungă durată împotriva Iranului în anul următor.

Eliberate de sancțiuni, vânzările de petrol în acel an s-au dublat la peste 2 milioane de barili pe zi, iar economia a crescut cu 13%, potrivit datelor Rezervei Federale și FMI. În 2017, comerțul a crescut din nou la 117,5 miliarde de dolari, potrivit datelor FMI.
În 2018, președintele de atunci Donald Trump a retras SUA din acord. Oponenții acordului din cadrul administrației au susținut că pactul nu a restrâns în mod adecvat capacitatea viitoare a Iranului de a îmbogăți uraniul pentru o armă nucleară. Aceștia au spus că scutirea de sancțiuni s-a dovedit un beneficiu în numerar pentru programul iranian de rachete balistice și pentru unitatea militară de elită și grupurile militante străine înarmate și finanțate de Teheran.

Trump a reimpus sancțiunile ridicate în temeiul acordului din 2015, spunând că o nouă campanie de sancțiuni de „presiune maximă” va strânge atât de tare economia Iranului, încât Teheranul va fi forțat să încheie un acord nuclear mai strict, care ar include, de asemenea, limitarea programului de dezvoltare a rachetelor.

La un moment dat, băncile iraniene au început să folosească filiale numite companii Rahbar – Rahbar se traduce aproximativ prin „Pionier” – pentru a gestiona comerțul sancționat pentru clienții lor, au spus oficialii occidentali. Companiile Rahbar, dintre care unele sunt de înainte de reimpunerea sancțiunilor de către administrația Trump, țin registre ale tranzacțiilor în valută ale clienților lor și folosesc agenți iranieni care conduc case de schimb valutar în străinătate pentru a înființa companii de proxy străine pentru a efectua tranzacții pentru clienții lor iranieni. Acești agenți deschid, de asemenea, conturi pentru acele companii de proxy la băncile străine pentru a-și efectua tranzacțiile în străinătate.

Cumpărătorii străini de țiței și alte exporturi iraniene plătesc în aceste conturi, iar companiile iraniene folosesc dolarii și euro depuși acolo pentru a plăti furnizorii străini pentru importurile necesare, potrivit oficialilor occidentali.

#sanctiuni #Iran #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru al patrulea an consecutiv, în luna noiembrie, Platforma pentru Promovarea și Dezvoltarea Filantropiei a desfăşurat campania „Săptămâna Naţională a Bunătăţii”. Ghidaţi de sloganul „Bunătatea începe cu tine”, în perioada 11-17 noiembrie, ONG-urile membre ale Platformei au lansat apeluri către autorităţile locale, instituțiile publice, ONG-uri, agenţi economici și cetățeni pentru a se implica activ în acţiuni filantropice și comunitare.

Astfel, timp de 7 zile, faptele bune au cutreierat Moldova în lung şi în lat. Peste 3000 de persoane de toate vârstele au promovat filantropia şi au îndemnat oamenii să facă parte din această campanie naţională, care răspândeşte bunătate.

Au fost desfăşurate acţiuni menite să îmbunătăţească viaţa oamenilor, a mediului, a animalelor şi a comunităţilor în care locuiesc. Bătrânii au fost ajutaţi cu munca prin gospodărie, au primit prânzuri calde sau coşuri cu fructe, împărţite de elevi. Unii participanţi şi-au suflecat mânecile şi au salubrizat locurile publice împânzite de gunoaie, alţii au platat copaci și flori.

Activiştii bunătăţii au demarat multiple colectări de fonduri, haine, rechizite şi obiecte uzate, pentru ajutorarea familiilor aflate în dificultate şi a persoanelor social-vulnerabile din comunitate. O altă campanie de colectare de fonduri a fost organizată pentru copiii infectaţi cu tuberculoză, internaţi la Spitalul Clinic de Ftiziopneumologie.

În cadrul Săptămânii Naţionale a Bunătăţii au fost colectaţi nu doar bani şi haine, dar şi cărţi, pentru a promova cititul în familie şi a creşte generaţii de copii educate şi sănătoase, indiferent de statutul social al familiilor din care provin aceştia.

Faptele bune nu au ocolit nici animalele. Au fost colectate fonduri pentru hrana şi adăpostul acestora, iar câţiva voluntari au construit cuşti şi au hrănit patrupezii fără stăpân, aflaţi pe teritoriul unei Universităţi din Chişinău.

Pentru a promova cultura filantropică şi voluntariatul au fost desfăşurate o serie de lecții publice și concursuri, au fost organizate sesiuni de discuţii pentru a formula recomandări de îmbunătățire a cadrui legal pentru stimularea implicării filantropice, la care au participat deputați, reprezentanți ai instituțiilor publice relevante, ONG-uri și agenți economici.

Campania „Săptămâna națională a bunătății” a fost desfășurată de Platforma pentru Promovarea şi Dezvoltarea Filantropiei cu sprijinul poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#filantropie #campanie #Moldova