Cum a schimbat războiul exporturile de fructe moldovenești: Rusia e ca o gură de balenă, mănâncă tot, şi plătesc bine

După războiul pornit de Federația Rusă în Ucraina, exporturile moldovenești și-au majorat costurile de câteva ori. Dacă anterior un camion de cireșe costa 2000 de euro, în prezent ajunge la 20 mii de euro.

Embargoul pe Rusia a complicat mult schemele de transport. Blocul UE are alte reguli decât estul non-UE: acte, paşapoarte, maşini standard, acte de transport

Pentru exportatorii moldoveni, Rusia era ca o gură de balenă: poți duce orice – ea înghiţea tot fără comentarii şi plătesc bine – ea a fost mereu o piaţă comodă. Mulţi şi-au diversificat exporturile şi spre UE, susține un șofer de TIR într-un interviu pentru ziarul libertatea.ro.

În realitatea crâncenă născută după declanșarea războiului de către Putin, camionagiii-TIR-işti moldoveni au căpătat o poziţie privilegiată. Își înregistrează camioanele în România, pentru că le permit să circule oriunde și au și avantajul limbii. Războiul a dat peste cap totul. Traseul Moldova-Rusia care era făcut în două zile, acum este făcut în 8-10 zile.

Șoferul descrie traseul pe care îl face. Trece pe la Albiţa, de acolo traversează România spre Ungaria, din Ungaria spre Slovacia, de acolo Polonia după care Lituania şi Letonia, iar din Letonia în Rusia.

Șoferul spune că acum câștigă mai bine, față de cum era anterior când făcea câteva curse pe lună.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova anunță o creștere exponențială a exporturilor de vișine (99%) și cireșe (117%) în anul 2022.

Exportatorii moldoveni au livrat peste graniță peste 12 mii tone de cireșe (circa 640 camioane) și peste 3 mii tone de vișine (circa 160 camioane), comparativ cu situația similară din anii precedenți cifra practic se dublează.

Sumele exporturilor de fructe-cireșe se estimează la peste 215 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 202% comparativ cu peste 91 milioane lei în 2019, peste 116 milioane lei în 2020 și peste 71 milioane lei în 2021.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#cirese tir #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.