Cum arată acum Kim Jong Un. Presă: Nord-coreenii sunt „devastați” de starea dictatorului

Nord-coreenii sunt devastați de aparenta pierdere în greutate a dictatorului Kim Jong Un, potrivit unui rezident neidentificat din Phenian citat pe presa de stat strict din țara asiatică, scrie Reuters.

Acesta a făcut declarațiile după ce a urmărit filmările recente cu Kim Jong-Un.

Comentariile privind starea de sănătate a liderului de la Phenian vin după ce analiștii străini au observat la începutul lunii iunie că dictatorul, despre care se crede că are 37 de ani, a scăzut vizibil în greutate.

„Să-l vedem pe respectatul secretar general atât de slăbit ne frânge inimile oamenilor noștri. Toți spun că le-au curs lacrimi”, spune bărbatul într-un interviu difuzat de televiziunea de stat KRT.

Filmarea, a cărei autenticitate nu a putut fi verificată de Reuters, îi arată pe locuitorii din capitala Phenian urmărind un ecran de mari dimensiuni amplasat pe stradă, pe care rula un concert la care au participat Kim Jong Un și alți oficiali din Partidul Muncitorilor din Coreea de Nord.

În clipul video nu există și explicații privind motivul scăderii în greutate a liderului nord-coreean.

Anul trecut, când Kim a reapărut în public în iunie, după aproape o lună în care nu a fost văzut, analiștii de la NK News, un site din Seoul care monitorizează situația din Coreea de Nord, au remarcat că ceasul său a fost fixat mai strâns la mână, având încheieturile mai subțiri.

La începutul anului trecut, presa internațională a scris că starea de sănătate a liderului de la Phenian s-a înrăutați, unele publicații speculând chiar că acesta a murit.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.