Cum arată acum Kim Jong Un. Presă: Nord-coreenii sunt „devastați” de starea dictatorului

Nord-coreenii sunt devastați de aparenta pierdere în greutate a dictatorului Kim Jong Un, potrivit unui rezident neidentificat din Phenian citat pe presa de stat strict din țara asiatică, scrie Reuters.

Acesta a făcut declarațiile după ce a urmărit filmările recente cu Kim Jong-Un.

Comentariile privind starea de sănătate a liderului de la Phenian vin după ce analiștii străini au observat la începutul lunii iunie că dictatorul, despre care se crede că are 37 de ani, a scăzut vizibil în greutate.

„Să-l vedem pe respectatul secretar general atât de slăbit ne frânge inimile oamenilor noștri. Toți spun că le-au curs lacrimi”, spune bărbatul într-un interviu difuzat de televiziunea de stat KRT.

Filmarea, a cărei autenticitate nu a putut fi verificată de Reuters, îi arată pe locuitorii din capitala Phenian urmărind un ecran de mari dimensiuni amplasat pe stradă, pe care rula un concert la care au participat Kim Jong Un și alți oficiali din Partidul Muncitorilor din Coreea de Nord.

În clipul video nu există și explicații privind motivul scăderii în greutate a liderului nord-coreean.

Anul trecut, când Kim a reapărut în public în iunie, după aproape o lună în care nu a fost văzut, analiștii de la NK News, un site din Seoul care monitorizează situația din Coreea de Nord, au remarcat că ceasul său a fost fixat mai strâns la mână, având încheieturile mai subțiri.

La începutul anului trecut, presa internațională a scris că starea de sănătate a liderului de la Phenian s-a înrăutați, unele publicații speculând chiar că acesta a murit.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.