Cum arată vârful de lance al celor mai luxoase şi incredibile hotele de pe întreg mapamondul

Cel mai bun hotel din lume este Passalacqua, o vilă din secolul al XVIII-lea situată pe malul lacului Como din Italia.

Aceasta este opinia organizaţiei 50 Best, care a anunţat marţi, la Londra, rezultatele „The World’s 50 Best Hotels”, scrie CNBC.

Vila-hotel este fosta casă a compozitorului Vincenzo Bellini şi se află printre şapte hectare de grădini terasate. Tarifele încep de la 1.300 de dolari pe noapte, potrivit organizaţiei 50 Best.

Lista marchează prima dată când organizaţia 50 Best se apleacă asupra clasamentelor hoteliere, deşi de ani de zile clasifică „The World’s 50 Best Restaurants” şi „The World’s 50 Best Bars”.

Clasamentul se bazează pe nominalizările făcute de 580 de votanţi anonimi, cuprinzând jurnalişti de turism, hotelieri şi călători amatori de lux din întreaga lume.

1. Passalacqua, Moltrasio, Italia

2. Rosewood Hong Kong, Hong Kong

3. Four Seasons Bangkok at Chao Phraya River, Thailanda

4. The Upper House, Hong Kong

5. Aman Tokyo, Japonia

6. La Mamounia, Marrakech, Maroc

7. Soneva Fushi, Maldive

8. One&Only Mandarina, Puerto Vallarta, Mexic

9. Four Seasons Firenze, Florenţa, Italia

10. Mandarin Oriental Bangkok, Thailanda

Votanţii, care sunt împărţiţi în nouă regiuni din întreaga lume, numesc cele mai bune şapte hoteluri la care au stat în ultimii doi ani, în ordinea preferinţelor lor. Conform regulamentului, voturile sunt limitate la trei proprietăţi din cadrul aceluiaşi grup hotelier.

Votanţii pot nominaliza orice hotel doresc, indiferent de mărime, facilităţi sau locaţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hotele #lux #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.