Cum arată vârful de lance al celor mai luxoase şi incredibile hotele de pe întreg mapamondul

Cel mai bun hotel din lume este Passalacqua, o vilă din secolul al XVIII-lea situată pe malul lacului Como din Italia.

Aceasta este opinia organizaţiei 50 Best, care a anunţat marţi, la Londra, rezultatele „The World’s 50 Best Hotels”, scrie CNBC.

Vila-hotel este fosta casă a compozitorului Vincenzo Bellini şi se află printre şapte hectare de grădini terasate. Tarifele încep de la 1.300 de dolari pe noapte, potrivit organizaţiei 50 Best.

Lista marchează prima dată când organizaţia 50 Best se apleacă asupra clasamentelor hoteliere, deşi de ani de zile clasifică „The World’s 50 Best Restaurants” şi „The World’s 50 Best Bars”.

Clasamentul se bazează pe nominalizările făcute de 580 de votanţi anonimi, cuprinzând jurnalişti de turism, hotelieri şi călători amatori de lux din întreaga lume.

1. Passalacqua, Moltrasio, Italia

2. Rosewood Hong Kong, Hong Kong

3. Four Seasons Bangkok at Chao Phraya River, Thailanda

4. The Upper House, Hong Kong

5. Aman Tokyo, Japonia

6. La Mamounia, Marrakech, Maroc

7. Soneva Fushi, Maldive

8. One&Only Mandarina, Puerto Vallarta, Mexic

9. Four Seasons Firenze, Florenţa, Italia

10. Mandarin Oriental Bangkok, Thailanda

Votanţii, care sunt împărţiţi în nouă regiuni din întreaga lume, numesc cele mai bune şapte hoteluri la care au stat în ultimii doi ani, în ordinea preferinţelor lor. Conform regulamentului, voturile sunt limitate la trei proprietăţi din cadrul aceluiaşi grup hotelier.

Votanţii pot nominaliza orice hotel doresc, indiferent de mărime, facilităţi sau locaţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hotele #lux #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb și produse zaharoase. Documentul propune ca întreaga cotă de import de 3.000 de tone să fie alocată exclusiv operatorilor economici din industria prelucrătoare, cu excluderea intermediarilor.

Potrivit hotărârii, intervenția este motivată de riscul unor abuzuri din partea intermediarilor, care ar putea importa zahăr în numele procesatorilor și ulterior să aplice marje comerciale suplimentare, afectând competitivitatea producătorilor micro și mici și ducând la majorarea prețurilor produselor alimentare autohtone.

Autoritățile susțin că Asociația Procesatorilor din Industria Alimentară „Speranța-Con” și Camera Comerț și Industrie și au semnalat anterior riscuri legate de monopolizarea contingentului, lipsa trasabilității importurilor și dificultăți în monitorizarea utilizării reale a zahărului importat.

Proiectul prevede amendarea punctului 3 din hotărârea în vigoare, astfel încât doar procesatorii care importă și utilizează zahărul în nume propriu să poată beneficia de contingentul tarifar preferențial. Măsura are scopul de a preveni situația în care cantitatea integrală de 3.000 de tone ar putea fi valorificată încă de la începutul anului 2026 de un număr limitat de importatori mari, care dispun de capacități logistice și financiare superioare.

Potrivit statisticilor, consumul anual de zahăr diferă în funcție de dimensiunea procesatorilor: microîntreprinderile consumă, în medie, 3–12 tone/an, întreprinderile mici – 15–50 tone/an și utilizatorii industriali – 70–100 tone/an, în funcție de produs și sezon. Datele sunt comparabile cu cele din Uniunea Europeană, unde IMM-urile din sectorul alimentar consumă, de regulă, 12–60 tone de zahăr anual.

Hotărârea urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, iar implementarea va reveni Ministerului Finanțelor și Serviciului Vamal.