Cum au supravieţuit companiile europene războiului din Ucraina şi şocului scumpirii fără precedent a energiei

Când Rusia a invadat Ucraina, Vladimir Putin a pariat că scumpirea dramatică a energiei şi scăderea încrederii vor duce la prăbuşirea multor companii europene. După un an, însă, multe companii europene au reuşit să facă faţă şocului reducându-şi consumul de energie şi îndreptându-şi atenţia asupra pieţei americane, scrie The Wall Street Journal.

În Germania, cea mai mare economie europeană, una dintre supravieţuitoare este Claas KGaA, mbH, un producător de utiliaje pentru agricultură cu venituri anuale de 5 miliarde de euro şi aproximativ 12.000 de angajaţi.

În loc să-şi restrângă operaţiunile, compania şi-a redus producţia din Rusia şi China, crescând-o în schimb la fabrica locală. Aceasta şi-a redus consumul de gaze cu aproape o treime şi şi-a reorientat vânzările dinspre Rusia către America.

Executivii companiei au fost nevoiţi să dezvolte un plan de urgenţă care să permită companiei să supravieţuiască unui declin de 30% al livrărilor de gaze. Claas a dezvoltat de asemenea software pentru a face faţă problemelor întâmpinate de sutele de furnizori pe care-i are.

În pofida tuturor schimbărilor, Claas nu a scăpat în întregime neafectată. Unele dintre procesele sale sunt acum mai costisitoare, erodându-i profitabilitatea şi competitivitatea, spun executivii. O lecţie învăţată de companie: evitarea dependenţei de o singură ţară, scrie ZF.

Financial Times a urmărit de asemenea eforturile a trei companii europene mari consumatoare de energie de a face faţă iernii trecute. În noiembrie, David Fernandez-Valladares, managing director al producătorului spaniol de plăci ceramice Realonda, a trebuit să aleagă între un nou contract pentru gaze şi a-şi pune încrederea în capriciile pieţelor energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Acesta a ales a doua opţiune, iar acum se bucură după ce ieftinirea semnificativă a gazelor i-a redus factura la energie.

Pentru New Murano Gallery din Italia, decizia luată în criză de a fabrica produse high-end a ajutat în susţinerea vânzărilor. Compania caută acum să facă noi angajări, însă întâmpină dificultăţi în a acoperi unele poziţii din cauza şomajului ridicat din nordul Italiei.

Andrea Perotta, fondatorul companiei este încrezător că nu vor mai apărea surprize legate de preţul gazelor.

Însă optimismul acestuia nu este împărtăşit de Henrik Follmann, CEO al Follmann Chemie, din sectorul produselor chimice. Acesta se teme în continuare că costurile ar putea urca din nou.

Atât Follmann, cât şi Realonda se chinuie să rămân competitive în pofida scăderii costurilor legate de energie.

#soc #Energie #companii #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.