Cum au supravieţuit companiile europene războiului din Ucraina şi şocului scumpirii fără precedent a energiei

Când Rusia a invadat Ucraina, Vladimir Putin a pariat că scumpirea dramatică a energiei şi scăderea încrederii vor duce la prăbuşirea multor companii europene. După un an, însă, multe companii europene au reuşit să facă faţă şocului reducându-şi consumul de energie şi îndreptându-şi atenţia asupra pieţei americane, scrie The Wall Street Journal.

În Germania, cea mai mare economie europeană, una dintre supravieţuitoare este Claas KGaA, mbH, un producător de utiliaje pentru agricultură cu venituri anuale de 5 miliarde de euro şi aproximativ 12.000 de angajaţi.

În loc să-şi restrângă operaţiunile, compania şi-a redus producţia din Rusia şi China, crescând-o în schimb la fabrica locală. Aceasta şi-a redus consumul de gaze cu aproape o treime şi şi-a reorientat vânzările dinspre Rusia către America.

Executivii companiei au fost nevoiţi să dezvolte un plan de urgenţă care să permită companiei să supravieţuiască unui declin de 30% al livrărilor de gaze. Claas a dezvoltat de asemenea software pentru a face faţă problemelor întâmpinate de sutele de furnizori pe care-i are.

În pofida tuturor schimbărilor, Claas nu a scăpat în întregime neafectată. Unele dintre procesele sale sunt acum mai costisitoare, erodându-i profitabilitatea şi competitivitatea, spun executivii. O lecţie învăţată de companie: evitarea dependenţei de o singură ţară, scrie ZF.

Financial Times a urmărit de asemenea eforturile a trei companii europene mari consumatoare de energie de a face faţă iernii trecute. În noiembrie, David Fernandez-Valladares, managing director al producătorului spaniol de plăci ceramice Realonda, a trebuit să aleagă între un nou contract pentru gaze şi a-şi pune încrederea în capriciile pieţelor energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Acesta a ales a doua opţiune, iar acum se bucură după ce ieftinirea semnificativă a gazelor i-a redus factura la energie.

Pentru New Murano Gallery din Italia, decizia luată în criză de a fabrica produse high-end a ajutat în susţinerea vânzărilor. Compania caută acum să facă noi angajări, însă întâmpină dificultăţi în a acoperi unele poziţii din cauza şomajului ridicat din nordul Italiei.

Andrea Perotta, fondatorul companiei este încrezător că nu vor mai apărea surprize legate de preţul gazelor.

Însă optimismul acestuia nu este împărtăşit de Henrik Follmann, CEO al Follmann Chemie, din sectorul produselor chimice. Acesta se teme în continuare că costurile ar putea urca din nou.

Atât Follmann, cât şi Realonda se chinuie să rămân competitive în pofida scăderii costurilor legate de energie.

#soc #Energie #companii #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.