Cum au supravieţuit companiile europene războiului din Ucraina şi şocului scumpirii fără precedent a energiei

Când Rusia a invadat Ucraina, Vladimir Putin a pariat că scumpirea dramatică a energiei şi scăderea încrederii vor duce la prăbuşirea multor companii europene. După un an, însă, multe companii europene au reuşit să facă faţă şocului reducându-şi consumul de energie şi îndreptându-şi atenţia asupra pieţei americane, scrie The Wall Street Journal.

În Germania, cea mai mare economie europeană, una dintre supravieţuitoare este Claas KGaA, mbH, un producător de utiliaje pentru agricultură cu venituri anuale de 5 miliarde de euro şi aproximativ 12.000 de angajaţi.

În loc să-şi restrângă operaţiunile, compania şi-a redus producţia din Rusia şi China, crescând-o în schimb la fabrica locală. Aceasta şi-a redus consumul de gaze cu aproape o treime şi şi-a reorientat vânzările dinspre Rusia către America.

Executivii companiei au fost nevoiţi să dezvolte un plan de urgenţă care să permită companiei să supravieţuiască unui declin de 30% al livrărilor de gaze. Claas a dezvoltat de asemenea software pentru a face faţă problemelor întâmpinate de sutele de furnizori pe care-i are.

În pofida tuturor schimbărilor, Claas nu a scăpat în întregime neafectată. Unele dintre procesele sale sunt acum mai costisitoare, erodându-i profitabilitatea şi competitivitatea, spun executivii. O lecţie învăţată de companie: evitarea dependenţei de o singură ţară, scrie ZF.

Financial Times a urmărit de asemenea eforturile a trei companii europene mari consumatoare de energie de a face faţă iernii trecute. În noiembrie, David Fernandez-Valladares, managing director al producătorului spaniol de plăci ceramice Realonda, a trebuit să aleagă între un nou contract pentru gaze şi a-şi pune încrederea în capriciile pieţelor energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Acesta a ales a doua opţiune, iar acum se bucură după ce ieftinirea semnificativă a gazelor i-a redus factura la energie.

Pentru New Murano Gallery din Italia, decizia luată în criză de a fabrica produse high-end a ajutat în susţinerea vânzărilor. Compania caută acum să facă noi angajări, însă întâmpină dificultăţi în a acoperi unele poziţii din cauza şomajului ridicat din nordul Italiei.

Andrea Perotta, fondatorul companiei este încrezător că nu vor mai apărea surprize legate de preţul gazelor.

Însă optimismul acestuia nu este împărtăşit de Henrik Follmann, CEO al Follmann Chemie, din sectorul produselor chimice. Acesta se teme în continuare că costurile ar putea urca din nou.

Atât Follmann, cât şi Realonda se chinuie să rămân competitive în pofida scăderii costurilor legate de energie.

#soc #Energie #companii #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele bancare au crescut puternic la începutul anului. În luna ianuarie 2026, depozitele noi atrase în Republica Moldova au constituit 24 746 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Cea mai mare parte a banilor a provenit de la mediul de afaceri, care a asigurat 68,2% din total, în timp ce persoanele fizice au contribuit cu 31,8%.

În sectorul corporativ, companiile au preferat în mod covârșitor depozitele la vedere. Acestea au fost plasate în lei la o rată medie de 2,34%, în volum de 13 033 milioane lei, iar în valută la 0,93%, însumând 3 295 milioane lei. Depozitele la termen ale mediului de afaceri au fost mult mai reduse, fiind constituite în lei la o dobândă medie de 3,77%, în volum de 443 milioane lei, și în valută la 2,04%, în volum de 117 milioane lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au fost remunerate modest, cu o rată medie de 0,88% în lei, pentru un volum de 4 802 milioane lei, și de 0,91% în valută, pentru 57 milioane lei. În schimb, depozitele la termen au oferit randamente mai atractive. Persoanele fizice au constituit depozite la termen în lei la o dobândă medie de 5,37%, în volum de 2 168 milioane lei, iar în valută la 1,31%, însumând 829 milioane lei.

Structura pe maturități arată că, în cazul depozitelor la termen în lei ale populației, cele mai mari sume au fost plasate pe intervale de 6–12 luni și 2–5 ani, cu rate în jur de 5–6%. În valută, preferința s-a concentrat pe maturități de până la 6 luni și pe segmentul 2–5 ani, însă la dobânzi considerabil mai mici.