Cum au supravieţuit companiile europene războiului din Ucraina şi şocului scumpirii fără precedent a energiei

Când Rusia a invadat Ucraina, Vladimir Putin a pariat că scumpirea dramatică a energiei şi scăderea încrederii vor duce la prăbuşirea multor companii europene. După un an, însă, multe companii europene au reuşit să facă faţă şocului reducându-şi consumul de energie şi îndreptându-şi atenţia asupra pieţei americane, scrie The Wall Street Journal.

În Germania, cea mai mare economie europeană, una dintre supravieţuitoare este Claas KGaA, mbH, un producător de utiliaje pentru agricultură cu venituri anuale de 5 miliarde de euro şi aproximativ 12.000 de angajaţi.

În loc să-şi restrângă operaţiunile, compania şi-a redus producţia din Rusia şi China, crescând-o în schimb la fabrica locală. Aceasta şi-a redus consumul de gaze cu aproape o treime şi şi-a reorientat vânzările dinspre Rusia către America.

Executivii companiei au fost nevoiţi să dezvolte un plan de urgenţă care să permită companiei să supravieţuiască unui declin de 30% al livrărilor de gaze. Claas a dezvoltat de asemenea software pentru a face faţă problemelor întâmpinate de sutele de furnizori pe care-i are.

În pofida tuturor schimbărilor, Claas nu a scăpat în întregime neafectată. Unele dintre procesele sale sunt acum mai costisitoare, erodându-i profitabilitatea şi competitivitatea, spun executivii. O lecţie învăţată de companie: evitarea dependenţei de o singură ţară, scrie ZF.

Financial Times a urmărit de asemenea eforturile a trei companii europene mari consumatoare de energie de a face faţă iernii trecute. În noiembrie, David Fernandez-Valladares, managing director al producătorului spaniol de plăci ceramice Realonda, a trebuit să aleagă între un nou contract pentru gaze şi a-şi pune încrederea în capriciile pieţelor energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Acesta a ales a doua opţiune, iar acum se bucură după ce ieftinirea semnificativă a gazelor i-a redus factura la energie.

Pentru New Murano Gallery din Italia, decizia luată în criză de a fabrica produse high-end a ajutat în susţinerea vânzărilor. Compania caută acum să facă noi angajări, însă întâmpină dificultăţi în a acoperi unele poziţii din cauza şomajului ridicat din nordul Italiei.

Andrea Perotta, fondatorul companiei este încrezător că nu vor mai apărea surprize legate de preţul gazelor.

Însă optimismul acestuia nu este împărtăşit de Henrik Follmann, CEO al Follmann Chemie, din sectorul produselor chimice. Acesta se teme în continuare că costurile ar putea urca din nou.

Atât Follmann, cât şi Realonda se chinuie să rămân competitive în pofida scăderii costurilor legate de energie.

#soc #Energie #companii #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.