Cum au supravieţuit companiile europene războiului din Ucraina şi şocului scumpirii fără precedent a energiei

Când Rusia a invadat Ucraina, Vladimir Putin a pariat că scumpirea dramatică a energiei şi scăderea încrederii vor duce la prăbuşirea multor companii europene. După un an, însă, multe companii europene au reuşit să facă faţă şocului reducându-şi consumul de energie şi îndreptându-şi atenţia asupra pieţei americane, scrie The Wall Street Journal.

În Germania, cea mai mare economie europeană, una dintre supravieţuitoare este Claas KGaA, mbH, un producător de utiliaje pentru agricultură cu venituri anuale de 5 miliarde de euro şi aproximativ 12.000 de angajaţi.

În loc să-şi restrângă operaţiunile, compania şi-a redus producţia din Rusia şi China, crescând-o în schimb la fabrica locală. Aceasta şi-a redus consumul de gaze cu aproape o treime şi şi-a reorientat vânzările dinspre Rusia către America.

Executivii companiei au fost nevoiţi să dezvolte un plan de urgenţă care să permită companiei să supravieţuiască unui declin de 30% al livrărilor de gaze. Claas a dezvoltat de asemenea software pentru a face faţă problemelor întâmpinate de sutele de furnizori pe care-i are.

În pofida tuturor schimbărilor, Claas nu a scăpat în întregime neafectată. Unele dintre procesele sale sunt acum mai costisitoare, erodându-i profitabilitatea şi competitivitatea, spun executivii. O lecţie învăţată de companie: evitarea dependenţei de o singură ţară, scrie ZF.

Financial Times a urmărit de asemenea eforturile a trei companii europene mari consumatoare de energie de a face faţă iernii trecute. În noiembrie, David Fernandez-Valladares, managing director al producătorului spaniol de plăci ceramice Realonda, a trebuit să aleagă între un nou contract pentru gaze şi a-şi pune încrederea în capriciile pieţelor energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Acesta a ales a doua opţiune, iar acum se bucură după ce ieftinirea semnificativă a gazelor i-a redus factura la energie.

Pentru New Murano Gallery din Italia, decizia luată în criză de a fabrica produse high-end a ajutat în susţinerea vânzărilor. Compania caută acum să facă noi angajări, însă întâmpină dificultăţi în a acoperi unele poziţii din cauza şomajului ridicat din nordul Italiei.

Andrea Perotta, fondatorul companiei este încrezător că nu vor mai apărea surprize legate de preţul gazelor.

Însă optimismul acestuia nu este împărtăşit de Henrik Follmann, CEO al Follmann Chemie, din sectorul produselor chimice. Acesta se teme în continuare că costurile ar putea urca din nou.

Atât Follmann, cât şi Realonda se chinuie să rămân competitive în pofida scăderii costurilor legate de energie.

#soc #Energie #companii #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.