Cum autoritățile „fură” banii migranților moldoveni. Tănase: Din fiecare dolar trimis statul încasează jumătate

Republica Moldova nu are economie. Este o mare problemă capabilă să absoarbă forța de muncă pe care o avem. În URSS statul le dădea câte o sapă în mână, 70 de ruble și le dădea voie să mai fure de la colhoz și astfel se descurcau oamenii. Însă o parte plecau în Rusia pentru un câștig suplimentar. Acum în agricultură, tehnologiile permit înlocuirea câtorva oameni, susține fostul judecător al Curții Constituționale, Alexandru Tănase la „Puterea a patra” de la N4.

El spune că este foarte bine că oamenii pleacă. Nu suntem unicii. În Letonia, de exemplu, sunt mai puțin de 2 milioane. Jumate din populați este plecată. Sunt în țările scandinave. Este vorba de ingineri, specialiști etc.

„Republica Moldova nu poate atrage investiții. E o problemă pentru noi. Avem un ministru al Economiei (Dumitru Alaiba n.r) vocal care vrea să aducă Uber-ul, dar de fapt nu poți aduce o companie care să deschidă o fabrică. Nu ai de unde lua 50-60 de ingineri. Oamenii au plecat. Or, Politehnica nu mai are ponderea de odinioară”, a punctat Tănase.

În opinia fostului judecător, nu e rău că pleacă oamenii din Republica Moldova. Care este soluția pentru a compensa lipsa? Vom ajunge să importăm forța de muncă. Astăzi deja trebuie să ne gândim din ce țări și ce fel de forță de muncă vom aduce. De exemplu un medic din Moldova are un salariu de 1000 de euro. în România este triplu, în Franța este de 6 ori mai mare.

„Omenii pleacă pentru că am moștenit un sector agricol dezindustrializat. Ce înseamnă sat de 6000 de oameni e oraș. Nu pute să cerem moldovenilor să stea acasă. De exemplu, din fiecare dolar trimis de moldoveni, statul încasează jumătate prin TVA și taxe. O bătrânică din 2000 de lei cumpărături vreo 700 de lei le lasă pentru TVA. Cândva era inițiativa ca cele 50 de centre raionale de al e transforma în 30 de orășele și ar absorbi forța de muncă. Asta ar fi dat o stabilitate demografică”, a conchis Tănase.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, volumul transferurilor de bani în Republica Moldova în luna iulie a acestui an a fost de 137,8 milioane USD, înregistrând o scădere de 7,7% față de luna iunie și o diminuare de aproape 20% în comparație cu iulie anul trecut. Datele arată că volumul transferurilor de bani pentru primele șapte luni ale anului 2023 este comparabil cu cel din aceeași perioadă a anului 2022, ajungând la 971,7 milioane USD în 2023 și 967,5 milioane USD în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.