Cum autoritățile „fură” banii migranților moldoveni. Tănase: Din fiecare dolar trimis statul încasează jumătate

Republica Moldova nu are economie. Este o mare problemă capabilă să absoarbă forța de muncă pe care o avem. În URSS statul le dădea câte o sapă în mână, 70 de ruble și le dădea voie să mai fure de la colhoz și astfel se descurcau oamenii. Însă o parte plecau în Rusia pentru un câștig suplimentar. Acum în agricultură, tehnologiile permit înlocuirea câtorva oameni, susține fostul judecător al Curții Constituționale, Alexandru Tănase la „Puterea a patra” de la N4.

El spune că este foarte bine că oamenii pleacă. Nu suntem unicii. În Letonia, de exemplu, sunt mai puțin de 2 milioane. Jumate din populați este plecată. Sunt în țările scandinave. Este vorba de ingineri, specialiști etc.

„Republica Moldova nu poate atrage investiții. E o problemă pentru noi. Avem un ministru al Economiei (Dumitru Alaiba n.r) vocal care vrea să aducă Uber-ul, dar de fapt nu poți aduce o companie care să deschidă o fabrică. Nu ai de unde lua 50-60 de ingineri. Oamenii au plecat. Or, Politehnica nu mai are ponderea de odinioară”, a punctat Tănase.

În opinia fostului judecător, nu e rău că pleacă oamenii din Republica Moldova. Care este soluția pentru a compensa lipsa? Vom ajunge să importăm forța de muncă. Astăzi deja trebuie să ne gândim din ce țări și ce fel de forță de muncă vom aduce. De exemplu un medic din Moldova are un salariu de 1000 de euro. în România este triplu, în Franța este de 6 ori mai mare.

„Omenii pleacă pentru că am moștenit un sector agricol dezindustrializat. Ce înseamnă sat de 6000 de oameni e oraș. Nu pute să cerem moldovenilor să stea acasă. De exemplu, din fiecare dolar trimis de moldoveni, statul încasează jumătate prin TVA și taxe. O bătrânică din 2000 de lei cumpărături vreo 700 de lei le lasă pentru TVA. Cândva era inițiativa ca cele 50 de centre raionale de al e transforma în 30 de orășele și ar absorbi forța de muncă. Asta ar fi dat o stabilitate demografică”, a conchis Tănase.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, volumul transferurilor de bani în Republica Moldova în luna iulie a acestui an a fost de 137,8 milioane USD, înregistrând o scădere de 7,7% față de luna iunie și o diminuare de aproape 20% în comparație cu iulie anul trecut. Datele arată că volumul transferurilor de bani pentru primele șapte luni ale anului 2023 este comparabil cu cel din aceeași perioadă a anului 2022, ajungând la 971,7 milioane USD în 2023 și 967,5 milioane USD în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.