Cum autoritățile „fură” banii migranților moldoveni. Tănase: Din fiecare dolar trimis statul încasează jumătate

Republica Moldova nu are economie. Este o mare problemă capabilă să absoarbă forța de muncă pe care o avem. În URSS statul le dădea câte o sapă în mână, 70 de ruble și le dădea voie să mai fure de la colhoz și astfel se descurcau oamenii. Însă o parte plecau în Rusia pentru un câștig suplimentar. Acum în agricultură, tehnologiile permit înlocuirea câtorva oameni, susține fostul judecător al Curții Constituționale, Alexandru Tănase la „Puterea a patra” de la N4.

El spune că este foarte bine că oamenii pleacă. Nu suntem unicii. În Letonia, de exemplu, sunt mai puțin de 2 milioane. Jumate din populați este plecată. Sunt în țările scandinave. Este vorba de ingineri, specialiști etc.

„Republica Moldova nu poate atrage investiții. E o problemă pentru noi. Avem un ministru al Economiei (Dumitru Alaiba n.r) vocal care vrea să aducă Uber-ul, dar de fapt nu poți aduce o companie care să deschidă o fabrică. Nu ai de unde lua 50-60 de ingineri. Oamenii au plecat. Or, Politehnica nu mai are ponderea de odinioară”, a punctat Tănase.

În opinia fostului judecător, nu e rău că pleacă oamenii din Republica Moldova. Care este soluția pentru a compensa lipsa? Vom ajunge să importăm forța de muncă. Astăzi deja trebuie să ne gândim din ce țări și ce fel de forță de muncă vom aduce. De exemplu un medic din Moldova are un salariu de 1000 de euro. în România este triplu, în Franța este de 6 ori mai mare.

„Omenii pleacă pentru că am moștenit un sector agricol dezindustrializat. Ce înseamnă sat de 6000 de oameni e oraș. Nu pute să cerem moldovenilor să stea acasă. De exemplu, din fiecare dolar trimis de moldoveni, statul încasează jumătate prin TVA și taxe. O bătrânică din 2000 de lei cumpărături vreo 700 de lei le lasă pentru TVA. Cândva era inițiativa ca cele 50 de centre raionale de al e transforma în 30 de orășele și ar absorbi forța de muncă. Asta ar fi dat o stabilitate demografică”, a conchis Tănase.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, volumul transferurilor de bani în Republica Moldova în luna iulie a acestui an a fost de 137,8 milioane USD, înregistrând o scădere de 7,7% față de luna iunie și o diminuare de aproape 20% în comparație cu iulie anul trecut. Datele arată că volumul transferurilor de bani pentru primele șapte luni ale anului 2023 este comparabil cu cel din aceeași perioadă a anului 2022, ajungând la 971,7 milioane USD în 2023 și 967,5 milioane USD în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#remitențe #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.