Cum enclava separatistă a lui Krasnoselski a devenit povestea de succes a UE

Conlucrarea pe care o avem cu regiunea transnistreană este parte a activității pe care o avem cu R. Moldova în ansamblu. De exemplu, Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător vizează inclusiv regiunea transnistreană și vedem asta ca pe una din istoriile de succes, întrucât aproximativ o treime din exporturile efectuate de regiunea transnistreană merg spre UE, a declarat Janis Mazeiks, ambasadorul UE la Chișinău într-un interviu pentru moldpres.

„Deci, aceasta este o regiune care, de asemenea, este integrată în UE. Desigur, subiectul va fi relevant pentru următoarele etape de integrare și va fi necesar de a examina fiecare capitol de negociere. Între timp, este important să existe un dialog permanent între cele două maluri ale Nistrului pentru a rezolva chestiunile importante pentru viața oamenilor. Totodată, în ceea ce privește discuțiile asupra subiectelor mai majore, cum ar fi soluțiile politice, cel mai probabil nu este momentul oportun, pentru că dacă în procesul de negocieri 5+2, două părți sunt în război, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, nu este realist să ne așteptăm la realizarea unor chestiuni importante”, a punctat diplomatul .

Potrivit lui, la această etapă, angajamentul nostru cu regiunea transnistreană vizează comerțul și realizarea măsurilor de promovare a încrederii. Există un set de proiecte direcționate spre ambele maluri ale Nistrului, pentru a promova încrederea între cetățeni și pentru a stabili contacte. Recent am participat la o ceremonie de acordare a distincțiilor unor oameni de afaceri de pe ambele maluri. Deseori acordăm granturi sau servicii de consiliere, există un HUB de afaceri la Tiraspol, pe care îl susținem. Deci, suportul nostru este acolo unde trebuie. Totuși, la această etapă, primordial este dialogul dintre Chișinău și Tiraspol, pe care îl susținem.

Exporturile regiunii separatiste din stânga Nistrului s-au prăbușit cu 200 milioane de dolari în anul 2022, arată datele așa zisului Serviciu vamal de la Tiraspol. Diminuarea exporturilor a fost influențată de întreruperea activității Uzinei metalurgice de la Rîbnița și a exporturilor de energie a centralei de la Cuciurgan.

În UE, principalele țări de destinație ale exporturilor au fost România, Polonia, Italia, Ungaria și Bulgaria.

Exporturile în Federația Rusă s-au comprimat cu 6%, de la 86,6 la 81,5 milioane de dolari. Livrările în Ucraina la sfârșitul anului au fost de trei ori

În același timp, întreprinderile transnistrene caută noi piețe. Printre principalii parteneri comerciali externi ai regiunii devine Turcia. În ultimul an, livrările în această țară au crescut de 3 ori la 27,3 milioane dolari.

Comerțul internațional al regiunii din stânga Nistrului a constituit în anul 2022 3,22 miliarde de dolari. Dintre care, 2,4 miliarde de dolari sunt importuri și 738 milioane – exporturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #transnistria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dobânzile pentru creditele de consum în băncile rusești au crescut semnificativ în ultima perioadă, atingând un nivel maxim de 44% pe an, comparativ cu 25-38% la începutul lunii noiembrie, conform declarațiilor directorului de creditare al platformei „Sravni”, Magomed Gamzaev, pentru agenția „Gazeta.Ru”.

Această creștere a dobânzilor este atribuită majorării ratei de bază a Băncii Centrale a Rusiei (BCR) și se așteaptă să continue pe măsură ce BCR intenționează să o crească și mai mult până la sfârșitul anului. „Aceasta influențează direct intervalul dobânzilor la creditele de consum”, a explicat Gamzaev.

În contrast, dobânzile maxime la depozite nu au crescut semnificativ, rămânând la 27% pentru depozitele pe termen fix și 23% pentru conturile de economii. Dobânda medie maximă pentru depozite a crescut doar cu puțin peste 1 punct procentual, atingând 15,95% la sfârșitul lunii noiembrie.

Banca Centrală a Rusiei a majorat rata de bază la 21% pe 25 octombrie, iar analistul principal al „Sovcombank”, Mihail Vasiliev, estimează că în decembrie aceasta ar putea ajunge la 23%. Vasiliev preconizează o inflație de 8,4% până la sfârșitul anului, motiv pentru care Banca Centrală ar putea fi nevoită să aplice o politică monetară mai strictă.

De asemenea, în ultimele luni, Banca Centrală a introdus cerințe mai stricte pentru bănci, crescând coeficientul de risc pentru creditele fără garanție și limitând accesul la împrumuturi pentru persoanele cu datorii mari, ceea ce a dus la scăderea numărului de credite aprobate și la creșterea dobânzilor.

În octombrie 2023, băncile rusești au acordat 1,94 milioane de credite de consum, în scădere cu 28% față de luna septembrie și cu 43% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, nivelul neplății împrumuturilor a atins valori record, cu 800.000 de ruși intrând în întârziere la plăți, iar numărul total al debitorilor ajungând la 6,2 milioane.

Un sondaj realizat de „Levada Center” arată că aproape jumătate dintre debitori întâmpină dificultăți la plata împrumuturilor, 35% dintre aceștia având dificultăți minore și 12% confruntându-se cu probleme grave.