Cum legalizăm munca în agricultură? Soluțiile propuse de Guvern

23 Nov. 2022, 15:45
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Nov. 2022, 15:45 // Actual //  MD Bani

Majoritatea persoanelor care lucrează informal în Republica Moldova sunt implicate în domeniul agriculturii. Printre soluțiile pentru încurajarea legalizării în acest sector sunt plafonarea activitatea gospodăriilor țărănești și voucherele pentru munca prestată de zilieri. Voucherele ar presupune un regim simplificat de declarare al zilierilor în agricultură, pentru ca aceștia să beneficieze de protecție socială și un viitor mai sigur. Mai mult decât atât, voucherele oferă și angajatorilor o soluție pentru a trece mai ușor la munca legală și a concura loial pe piață. Politicile propuse de Guvern au fost discutate de experți în cadrul conferinței internaționale „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală”.

Vladimir Bolea, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare: „Noi, la Ministerul Agriculturii, lucrăm la un proiect de lege în baza căruia vom plafona activitatea gospodăriilor țărănești și în același proiect de lege se va găsi plafonarea activității non-profesionale. Avem persoane fizice care dețin în proprietate 50-60 de hectare de teren arabil nedeclarate. Nu au nicio formă juridică, nici gospodărie țărănească, nici SRL, iar numărul lor este impresionant de mare. Astfel, este evident că cei care muncesc pentru ei nu o fac în mod legal. Munca nedeclarată se va încheia odată cu formarea unei baze juridice clare și transparente.”

Andrei Zbancă, dr., consultant agrobusiness UTM, expert al Asociației „Moldova Fruct”: „Ar fi bine să implementăm soluția a voucherelor pentru muncă, prin care este mult mai simplu de dus evidența, iar în baza unui cuantum să fie defalcate contribuțiile la fondul social și toate asigurările necesare. Propunem ca din acest cuantum să fie oferit un procent pentru organizația noastră, care va repartiza toate defalcările necesare. Astfel, vom legaliza nu doar companiile mari, care își permit servicii de contabilitate, dar și micii producători, cărora le vom facilita toate aceste procese de legalizare.”

Voucherele pentru munca legală sunt pe larg utilizate în țări cu angajări masive de zilieri, cum ar fi Polonia, Italia, Belgia, Țările de Jos, Ungaria și Lituania. Această soluție are scopul de a îmbunătăți și ajusta politicile în domeniul reglementării muncii prestate de zilieri în agricultură.

Voucherul reprezintă un formular cu regim special, care confirmă dreptul beneficiarului de a procura forță de muncă necalificată și a o plăti pentru un anumit număr de zile, cu achitarea unor taxe sociale.

Societatea civilă propune și alte soluții menite să încurajeze antreprenorii să treacă „pe alb”, dar și să informeze societatea despre riscurile și beneficiile muncii formale.

Ana Mihailov, Directoare de țară, Fundația „Friedrich-Ebert” Moldova: „Soluția pe termen lung credem că ar trebui să fie contractele individuale de muncă, care să repună în drepturi această categorie de cetățeni, pe picior de egalitate cu ceilalți angajați. O altă soluție este eficientizarea activității inspecției muncii pentru o consolidare instituțională, așa încât aceasta să poată identifica cazurile de evaziune fiscală în sectorul agricol și să asigure controlul respectării cerințelor de securitate și sănătate la locul de muncă. De asemenea, printre soluții se numără sancțiunile contravenționale, dar și o campanie de informare despre beneficiile muncii formale.”

Experții consideră că voucherele pentru muncă sunt o soluție tranzitorie, dar necesară pentru facilitarea readucerii zilierilor în mediul legal.

Kenichi Hirose, Specialist Superior în materie de Protecție Socială, Biroul din Budapesta, Organizația Internațională a Muncii: „Soluția ideală este ca toți muncitorii să fie angajați în mod oficial. În realitate este foarte dificil să-i asigurăm social, iar mulți dintre ei sunt remunerați la finalul zilei și nu e ușor să–i depistăm prin controale și inspecții. Susținem acest compromis al voucherelor drept o soluție practică și acceptabilă. Spun «compromis» nu în sensul negativ, ci în cel creativ, de a găsi o soluție viabilă. Este important că există o voință politică foarte puternică pentru a încerca ceva diferit și inovator, care să îmbunătățească situația actuală.”

Discuția integrală despre voucherele pentru muncă, dar și ale soluții pentru legalizarea muncii în agricultură, poate fi urmărită AICI.

Conferința internațională „Moldova trece pe alb: soluții pentru încurajarea tranziției spre munca legală” a fost organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu Fundația Soros Moldova.

21 Oct. 2026, 14:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 14:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Statul administrează active de aproximativ 38 de miliarde de lei, însă veniturile obținute din dividende și defalcări reprezintă echivalentul a numai 1,8% din valoarea acestora. Mai mult, fără Energocom, Loteria Națională și Aeroportul Internațional Chișinău, indicatorul coboară la doar 0,7%. Premierul Vasile Tofan consideră că aceste cifre demonstrează limitele statului în administrarea afacerilor din sectoarele competitive și pledează pentru atragerea capitalului privat.

„Toate companiile statului au o valoare bilanțieră, conform ultimului raport al Agenției Proprietății Publice, de circa 38 de miliarde de lei. Toate aceste active au generat anul trecut dividende de 689 de milioane de lei. Eu, ca economist, mă uit la un randament de 1,8% la activele bilanțiere ale statului”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Șeful Executivului a atras atenția că și acest rezultat modest este susținut în mare parte de numai trei întreprinderi: Energocom, Loteria Națională a Moldovei și Aeroportul Internațional Chișinău. Împreună, acestea asigură aproape trei sferturi din dividendele și defalcările încasate de stat.

„Dacă excludem cele trei companii cu cele mai mari contribuții la aceste dividende – Energocom, Loteria Națională și Aeroportul rentabilitatea scade la 0,7%”, a afirmat Tofan.

Cu alte cuvinte, raportând veniturile distribuite statului la valoarea contabilă a activelor, pentru fiecare 100 de lei în proprietăți administrate, bugetul a încasat echivalentul a doar 1,80 lei. Fără cele trei companii, raportul coboară la aproximativ 70 de bani pentru fiecare 100 de lei.

Datele oficiale ale Agenției Proprietății Publice arată că, în anul 2025, Energocom a transferat la buget dividende de 198,3 milioane de lei, Loteria Națională a Moldovei – 194,7 milioane de lei, iar Aeroportul Internațional Chișinău – 101,1 milioane de lei. În total, cele trei întreprinderi au adus statului 494,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 72% din suma de 689 de milioane de lei invocată de premier.

Astfel, celorlalte întreprinderi și societăți comerciale cu capital de stat le revin împreună mai puțin de 200 de milioane de lei din dividendele și defalcările respective.

Premierul consideră că rezultatele financiare pun sub semnul întrebării capacitatea statului de a administra eficient întreprinderi care activează într-un mediu concurențial.

„Nu trebuie să ne facem iluzii că statul este un operator bun în sectoare atât de competitive”, a declarat Vasile Tofan, argumentând că investitorii privați dispun adesea de mai multă experiență, capital și capacitate de dezvoltare a afacerilor.

Un exemplu invocat de premier este Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, aflat în proprietatea statului. Deși dispune de 137 de camere, întreprinderea a raportat un profit de numai aproximativ 29.000 de lei, potrivit cifrelor prezentate de Tofan.

În aceste condiții, șeful Guvernului consideră că menținerea unor asemenea proprietăți în administrarea directă a statului trebuie evaluată prin prisma beneficiilor economice reale.

„Avem sute de jucători privați care au competențe, care au expertiză, care au bani mult mai mulți ca statul”, a afirmat premierul.

Tofan a invocat privatizarea transparentă drept una dintre soluțiile pentru valorificarea activelor care nu generează rezultate satisfăcătoare, mai ales în domenii în care există concurență privată.

În paralel, datele APP arată că întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat au înregistrat în 2025 un profit cumulat de aproximativ 3,1 miliarde de lei. Acest rezultat nu trebuie însă confundat cu dividendele transferate la buget în același an, care provin din profiturile realizate în 2024.