Cum leul a încolțit toate valutele Europei

Săptămâna trecută leul moldovenesc s-a depreciat ușor față de principalele valute, dar continuă să rămână cea mai puternică valută din Europa.

„Chiar și după o ușoară depreciere de 0,3% înregistrat în perioada 12-18 iunie 2023, Leul în prezent este cu 7,8% mai puternic comparativ cu începutul de an, față de principalele 10 valute din țările care Moldova are cele mai mari relații comerciale. Mai mult, putem observa că Leul Moldovenesc s-a aprecia față de toate din ele, excepție fiind doar două valute (forintul maghiar și leul albanez)”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Economistul explică aprecierea prin scăderea relativ puternic cererea de valută din partea agenților economici și creșterea puternic oferta de valută din partea persoanelor fizice.

În valoare anuală cererea de valută din partea agenților economici s-a redus cu 236 milioane USD, de la 3 miliarde în 2022 la 2,8 miliarde în aprilie 2023. Această scădere este determinată atât de ieftinirea prețurilor la resursele energetice, cât și de stagnarea consumului la populație. În opinia noastră cererea de valută din partea agenților economici va înregistra o ușoară scădere și-n următoarele luni.

„Oferta de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,9 miliarde USD, cea ce se apropie de recordul absolut înregistrat în 2013. În opinia mea această ofertă la rândul ei este determinată de 3 factori: a) necesitățile de consum ale populației neacoperite de venituri curente. prețurile au crescut mai rapid decât veniturile și o parte din consum populația o achită din economiile valutare, b) convertirea înapoi a valutei cauzate de războiul din Ucraina, în primele două luni de la începutul războiului din Ucraina, populația Moldovei a procurat circa 500 milioane USD, valută pe care acum treptat o convertește înapoi în lei Moldovenești. c) creșterea semnificativă a pseudo-remitențelor. O parte considerabilă de valută ,care intră în țară în favoarea persoanelor fizice, de fapt sunt re-patrierea valutei agenților economici, care au vândut marfă spre țări ca Rusia, iar valoarea reală a tranzacției este mai mare decât valoarea oficială. astfel în țară intră valută, care merge direct spre piața valutară. Acest fenomen urmează încă de a fi analizat pentru a veni cu mai multe detalii. Cert este că oferta de valută din partea persoanelor fizice va continua să crească și cred că în curând valoarea anuală va depăși nivelul de 3 miliarde USD”, a punctat Ioniță.

După 4 ani de deficit, în prezent, pe piața valutară avem un surplus în valoare anuală de 109 milioane USD, surplus care va continua să crească și-n următoarele luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #apreciere #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.