Cum „mușamalizează” Cojuhari numirile scandaloase de la Moldexpo și Moldatsa: Am numit pe cineva de încredere

În ultima perioadă, mai multe numiri la conducerea unor instituții de stat au stârnit controverse și indignare în societate. Printre acestea se numără numirea lui Oleg Popșoi la conducerea MoldATSA, consilier PAS la Durlești, precum și numirea Zinaidei Popa, șefa fracțiunii PAS în Consiliul Municipal Chișinău, la conducerea Moldexpo.

Decizia de a numi persoane pe posturi cheie fără organizarea unui concurs prealabil a fost justificată de către Roman Cojuhari, șeful APP, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8, care a explicat că în unele cazuri este necesar să fie numiți administratori de încredere pe perioade de tranziție până la organizarea concursului oficial.

Totuși, numirea Zinaidei Popa la conducerea Moldexpo a fost criticată, în special pentru că ar fi fost făcută pe criterii politice și nu pe baza competențelor și experienței profesionale. Opoziția a subliniat că numirile în instituțiile de stat ar trebui să se facă pe baza meritocrației și a competențelor, iar statul nu ar trebui să fie confundat cu un partid politic.

Roman Cojuhari a răspuns criticilor afirmând că obiectivul este de a atrage specialiști competenți, inclusiv din sectorul privat, și că se lucrează la stabilirea unor salarii competitive pentru aceștia.

Noul administrator interimar al Întreprinderii de Stat MoldATSA și membru al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Oleg Popșoi a fost numit în funcție la 22 decembrie 2023, iar Zinaida Popa, în data de 13 februarie curent, interimar la Moldexpo.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cojuhari #numiri #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.