Cum „mușamalizează” Cojuhari numirile scandaloase de la Moldexpo și Moldatsa: Am numit pe cineva de încredere

În ultima perioadă, mai multe numiri la conducerea unor instituții de stat au stârnit controverse și indignare în societate. Printre acestea se numără numirea lui Oleg Popșoi la conducerea MoldATSA, consilier PAS la Durlești, precum și numirea Zinaidei Popa, șefa fracțiunii PAS în Consiliul Municipal Chișinău, la conducerea Moldexpo.

Decizia de a numi persoane pe posturi cheie fără organizarea unui concurs prealabil a fost justificată de către Roman Cojuhari, șeful APP, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8, care a explicat că în unele cazuri este necesar să fie numiți administratori de încredere pe perioade de tranziție până la organizarea concursului oficial.

Totuși, numirea Zinaidei Popa la conducerea Moldexpo a fost criticată, în special pentru că ar fi fost făcută pe criterii politice și nu pe baza competențelor și experienței profesionale. Opoziția a subliniat că numirile în instituțiile de stat ar trebui să se facă pe baza meritocrației și a competențelor, iar statul nu ar trebui să fie confundat cu un partid politic.

Roman Cojuhari a răspuns criticilor afirmând că obiectivul este de a atrage specialiști competenți, inclusiv din sectorul privat, și că se lucrează la stabilirea unor salarii competitive pentru aceștia.

Noul administrator interimar al Întreprinderii de Stat MoldATSA și membru al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Oleg Popșoi a fost numit în funcție la 22 decembrie 2023, iar Zinaida Popa, în data de 13 februarie curent, interimar la Moldexpo.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cojuhari #numiri #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.