Cum „mușamalizează” Cojuhari numirile scandaloase de la Moldexpo și Moldatsa: Am numit pe cineva de încredere

În ultima perioadă, mai multe numiri la conducerea unor instituții de stat au stârnit controverse și indignare în societate. Printre acestea se numără numirea lui Oleg Popșoi la conducerea MoldATSA, consilier PAS la Durlești, precum și numirea Zinaidei Popa, șefa fracțiunii PAS în Consiliul Municipal Chișinău, la conducerea Moldexpo.

Decizia de a numi persoane pe posturi cheie fără organizarea unui concurs prealabil a fost justificată de către Roman Cojuhari, șeful APP, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8, care a explicat că în unele cazuri este necesar să fie numiți administratori de încredere pe perioade de tranziție până la organizarea concursului oficial.

Totuși, numirea Zinaidei Popa la conducerea Moldexpo a fost criticată, în special pentru că ar fi fost făcută pe criterii politice și nu pe baza competențelor și experienței profesionale. Opoziția a subliniat că numirile în instituțiile de stat ar trebui să se facă pe baza meritocrației și a competențelor, iar statul nu ar trebui să fie confundat cu un partid politic.

Roman Cojuhari a răspuns criticilor afirmând că obiectivul este de a atrage specialiști competenți, inclusiv din sectorul privat, și că se lucrează la stabilirea unor salarii competitive pentru aceștia.

Noul administrator interimar al Întreprinderii de Stat MoldATSA și membru al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Oleg Popșoi a fost numit în funcție la 22 decembrie 2023, iar Zinaida Popa, în data de 13 februarie curent, interimar la Moldexpo.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cojuhari #numiri #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că finanțarea oferită Republicii Moldova de Uniunea Europeană este deja prevăzută în cadrul Planului de creștere convenit cu Bruxelles-ul și nu reprezintă o trecere de la o finanțare tehnică la una politică.

„Finanțarea care face parte din planul de creștere cu Uniunea Europeană este deja prevăzută și face parte din programul nostru cu UE. Putem să o numim politică, dar nu cred că este vorba de o schimbare de la tehnic la politic. Parcursul nostru politic spre Uniunea Europeană este clar și cunoscut”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, aceste resurse vor asigura surse financiare suficiente pentru proiectele de investiții, urmând ca detaliile să fie stabilite în cadrul unor discuții suplimentare cu partenerii europeni. „Probabil va exista și un memorandum care va prevedea parametrii și reguli foarte clare, de care să țină cont atât autoritățile, cât și ceilalți parteneri ai noștri”, a explicat oficialul.

Declarațiile ministrului vin pe fundalul unor critici formulate de economistul Veaceslav Ioniță, care a avertizat că Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și că Guvernul se bazează tot mai mult pe finanțarea din partea Uniunii Europene.

Potrivit lui Ioniță, această schimbare explică și atitudinea mai relaxată a autorităților față de dezechilibrele bugetare. „Până acum cinci ani, circa 70% din finanțarea externă venea din surse condiționate, precum FMI. Astăzi, aproximativ 80% vine din partea Uniunii Europene”, a afirmat economistul, subliniind că finanțarea a devenit una predominant politică, pe fondul contextului geopolitic și al războiului din Ucraina.

Economistul avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă, cu venituri bugetare slabe, cheltuieli orientate spre consum și investiții insuficiente, în timp ce povara datoriei crește. Potrivit acestuia, în anul viitor, Republica Moldova ar urma să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din sumă va fi destinată plății dobânzilor.

În replică, ministrul Finanțelor insistă că finanțarea din partea Uniunii Europene nu este una conjuncturală, ci derivă dintr-un cadru strategic clar, care urmărește susținerea investițiilor și a parcursului european al Republicii Moldova.