Cum pot depăși întreprinderile sociale dificultățile pe care le întâlnesc în cale. Recomandări de la experți

Întreprinderile sociale se confruntă cu o serie de probleme printre care imposibilitatea de accesa credite de la instituțiile bancare din cauza crizei actuale și lipsa de facilități fiscale și nefiscale. În cadrul studiului „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova”, prezentat de Keystone Moldova, experții din domeniul antreprenoriatului social au prezentat mai multe recomandări pentru a depăși aceste provocări.

Astfel, printre recomandările formulate de experți în vederea depășirii dificultăților cu care se confruntă întreprinderile sociale și/sau întreprinderile sociale de inserție, se regăsesc:

Includerea întreprinderilor sociale în mecanismele și programele de finanțare legate de incluziunea socială, dezvoltarea economică, dezvoltarea rurală și ocuparea grupurilor vulnerabile;
Desfășurarea programelor de formare inițială și continuă pentru antreprenorii sociali și pentru funcționarii publici cu scopul oferirii asistenței tehnice și consultanței în procesul de activitate a întreprinderilor și afacerilor sociale;
Coordonarea între diferiți donatori și autorități publice în ceea ce privește acordarea sprijinului financiar și tehnic pentru înființarea sau dezvoltarea de întreprinderi sociale;
Crearea unor instrumente de finanțare/creditare pentru sectorul de antreprenoriat social. Înființarea unor instituții non-bancare specializate pe creditarea / finanțarea întreprinderilor sociale;
Încurajarea achizițiilor de la întreprinderi sociale prin contracte rezervate sau introducerea de clauze sociale în caietele de sarcini;
Instituirea unor facilități fiscale și nefiscale pentru companii care fac achiziții de la întreprinderi sociale și contribuie astfel la dezvoltare locală și crearea de locuri de muncă pentru persoane din grupuri defavorizate social.

Studiul „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova” a fost realizat în cadrul proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatul social în Republica Moldova”, implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Suedia. Proiectul contribuie la crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenoriatului social în Republica Moldova.

#keystone #experti #antreprenoriat social #recomandari #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea rapidă a centralelor din surse regenerabile a determinat autoritățile să intervină asupra cadrului de siguranță din sectorul energetic. Consiliul de Administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat o nouă redacție a Normelor de securitate la exploatarea instalațiilor electrice, care înlocuiește documentul din 2019 și îl aliniază la realitățile actuale ale pieței.

Potrivit ANRE, în perioada 2020–2024 au fost puse în funcțiune 1 865 de centrale fotovoltaice și 59 de centrale eoliene, iar anul 2023 a consemnat un vârf, cu 864 de centrale fotovoltaice admise în exploatare. Această evoluție rapidă a impus completarea normelor cu cerințe specifice pentru exploatarea și mentenanța instalațiilor electrice din surse regenerabile.

„Creșterea exponențială a centralelor din surse regenerabile a făcut necesară actualizarea urgentă a Normelor de securitate, pentru a reduce riscurile și a asigura un nivel adecvat de protecție a personalului electrotehnic”, subliniază ANRE.

Noua redacție ajustează valorile nivelurilor de tensiune în conformitate cu standardul european, introduce cerințe clare pentru personalul care pregătește locul de muncă, un formular standard al dispoziției de lucru, precum și reguli detaliate pentru lucrările efectuate de agenți economici contractați și pentru intervențiile realizate în regim de exploatare curentă.

Autoritatea de reglementare precizează că aceste modificări vor contribui la diminuarea riscului de accidente, la creșterea clarității operaționale și la armonizarea cadrului național cu standardele europene de securitate electrică, consolidând totodată cooperarea dintre operatorii de sistem și prestatorii de servicii.