Cum pot depăși întreprinderile sociale dificultățile pe care le întâlnesc în cale. Recomandări de la experți

Întreprinderile sociale se confruntă cu o serie de probleme printre care imposibilitatea de accesa credite de la instituțiile bancare din cauza crizei actuale și lipsa de facilități fiscale și nefiscale. În cadrul studiului „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova”, prezentat de Keystone Moldova, experții din domeniul antreprenoriatului social au prezentat mai multe recomandări pentru a depăși aceste provocări.

Astfel, printre recomandările formulate de experți în vederea depășirii dificultăților cu care se confruntă întreprinderile sociale și/sau întreprinderile sociale de inserție, se regăsesc:

Includerea întreprinderilor sociale în mecanismele și programele de finanțare legate de incluziunea socială, dezvoltarea economică, dezvoltarea rurală și ocuparea grupurilor vulnerabile;
Desfășurarea programelor de formare inițială și continuă pentru antreprenorii sociali și pentru funcționarii publici cu scopul oferirii asistenței tehnice și consultanței în procesul de activitate a întreprinderilor și afacerilor sociale;
Coordonarea între diferiți donatori și autorități publice în ceea ce privește acordarea sprijinului financiar și tehnic pentru înființarea sau dezvoltarea de întreprinderi sociale;
Crearea unor instrumente de finanțare/creditare pentru sectorul de antreprenoriat social. Înființarea unor instituții non-bancare specializate pe creditarea / finanțarea întreprinderilor sociale;
Încurajarea achizițiilor de la întreprinderi sociale prin contracte rezervate sau introducerea de clauze sociale în caietele de sarcini;
Instituirea unor facilități fiscale și nefiscale pentru companii care fac achiziții de la întreprinderi sociale și contribuie astfel la dezvoltare locală și crearea de locuri de muncă pentru persoane din grupuri defavorizate social.

Studiul „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova” a fost realizat în cadrul proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatul social în Republica Moldova”, implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Suedia. Proiectul contribuie la crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenoriatului social în Republica Moldova.

#keystone #experti #antreprenoriat social #recomandari #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ianuarie–octombrie 2025, deficitul balanței comerciale a ajuns la 5,8 miliarde de dolari, în creștere cu 30,3% față de aceeași perioadă din 2024, un salt de 1,35 miliarde de dolari într-un singur an, arată datele Biroului Național de Statistică.

Deși octombrie 2025 s-a atestat o majorare a exporturilor, până la 409,2 milioane dolari (+23,7% față de octombrie 2024), importurile au crescut și mai mult și au atins 995,5 milioane dolari (+25,7%). Rezultatul, un deficit lunar de 586,3 milioane dolari, cu peste 125 milioane dolari mai mare decât acum un an.

Pe ansamblu, în primele zece luni ale anului, exporturile au crescut modest, cu doar 2,9%, până la 3,04 miliarde dolari, în timp ce importurile au explodat cu 19,4%, la 8,84 miliarde dolari. Practic, economia Moldovei importă de aproape trei ori mai mult decât exportă, iar gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,3%, cu 5,5 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut.

O altă discrepanță apare în relația cu Uniunea Europeană. Deși 68,2% din exporturi merg spre UE, balanța comercială cu blocul comunitar s-a încheiat cu un deficit uriaș de 2,7 miliarde dolari, cu peste 1 miliard de dolari mai mare decât în 2024. Cu alte cuvinte, Moldova exportă mai mult spre UE, dar importă și mai accelerat.

Exporturile sunt dominate de semințe oleaginoase, cereale, legume, îmbrăcăminte și cablaje, în timp ce importurile sunt conduse de energie, gaze, carburanți, vehicule, mașini și echipamente industriale. Doar importurile de energie electrică au crescut de 4,7 ori, iar cele de gaz – de 2,3 ori, pe fondul majorării livrărilor din România, Croația și Ucraina.

În același timp, unele piețe tradiționale se prăbușesc. De exemplu, exporturile către Egipt au scăzut cu 99,6%, către Polonia cu 35,7%, SUA cu 43,6%, Germania cu 20,3% și Federația Rusă cu 11,4% și au redus 9% din potențialul de creștere al livrărilor de mărfuri și produse în străinătate.