Cum programele spion au permis guvernelor să monitorizeze discuțiile private

Industria de supraveghere, în plină expansiune, a permis guvernelor să meargă peste statul de drept și să monitorizeze comunicările private la discreția lor, potrivit freedomhouse.org.

Astfel, 45 de țări sunt suspectate că au acces la programe spyware și tehnologii de extracție, achiziționate de la companii private.

De exemplu, Mexic de când a încheiat un contract de 32 de milioane cu grupul NSO din Israel, în 2014, guvernul a devenit unul dintre cei mai mari abuzatori din lume, care utilizează programe spion pegas.

În Ungaria prin intermediul programelor spion pegas au fost compromise telefoanele a doi jurnaliști, care au investigat corupția guvernanților.

Myanmar a utilizat tehnologia achiziționată din Israel, SUA și Suedia pentru a accesa datele de pe dispozitivele celor care au participat din februarie 2021.

Maroc este suspectat că a achiziționat tehnică cu programe spion din Germania, Israel și grupul NSO.

În anul 2019 forțele de securitate nigeriene au utilizat metode comerciale de extracție a datelor pentru a identifica sursele jurnaliștilor, care au scris despre operațiunile militare.

În India programele spion Net Wire și Pegasus au fost implementate pentru a urmări activitatea jurnaliștilor, activiștilor și persoanelor din opoziție.

#programe spion #monitorizare #guverne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.